Și o picătură de alcool dereglează creierul uman: Materia cenuşie îşi reduce volumul

Consumul de alcool, chiar şi în cantităţi mici, scade densitatea creierului, este concluzia la care au ajuns oamenii de ştiinţă de la Universitatea Oxford.

Efectele alcoolului asupra creierului nu mai pot fi ignorate. Concret, cu cât consumăm mai mult alcool, cu atât creierul se reduce în volum.

„Nu există un prag. Chiar și în cantități mici, alcoolul îți face rău. Creierul este afectat aproape în totalitate – nu doar anumite zone, cum se credea anterior”, a declarat autoarea principală a studiului, prof. Anya Topiwala.

Efectele alcoolului asupra creierului: materia cenuşie scade în volum
În studiul lor asupra efectelor consumului de alcool asupra creierului, cercetătorii au folosit o bază de date concepută pentru a decoda factorii genetici și de mediu care determină unii oameni să dezvolte boli, în timp ce alții, nu. Astfel, oamenii de ştiinţă au studian, în cazul a peste 25.378 de participanți, indici precum vârsta, sexul, educația, consumul de alcool auto-raportat, dimensiunea și starea de sănătate a creierului din scanările RMN, informații despre vizitele la spital și consultațiile ambulatorii și testele de memorie.

Aceştia au ajuns la concluzia că un consum mai mare de alcool pe săptămână se asociază cu o modificare de până la 0,8% a volumului de materie cenușie a creierului, chiar și după luarea în considerare a caracteristicilor biologice și comportamentale individuale.

Chiar dacă, la prima vedere, acest procent de 0,8% pare unul neînsemnat, în realitate este de patru ori mai mare decât efectul fumatului sau al indicelui de masă corporală.

Totodată, au fost observate asocieri negative pe scară largă între consumul de alcool și integritatea materiei albe, compusă din fibrele nervoase care asigură comunicarea dintre miliardele de neuroni care alcătuiesc substanța cenușie.

Alcoolul este toxic pentru celulele organismului, mai ales atunci când se depășește limita recomandată de consum.

În România, alcoolul reprezintă cea mai frecventă cauză a bolii hepatice cronice. Bolile hepatice cauzate de abuzul de alcool includ ficatul gras, hepatita și ciroza. Ciroza apare la aproape 30% dintre consumatorii de alcool în exces. România este printre țările cu cel mai mare procent de boli de ficat din Uniunea Europeană.

Femeile sunt mai predispuse riscului contractarii bolilor de ficat, fiind susceptibile la dezvoltarea de complicaţii mult mai devreme decât bărbaţii. Bolile hepatice şi mai cu seamă ciroza hepatică apare din ce în ce mai des în rândul tinerilor.

Alte riscuri asociate consumului cerscut de alcool sun: infertilitatea atât la femei, cât şi la bărbaţi; cancerul, în special cancerul gurii, faringelui, esofagului, de san, colon, ficat; anxietatea si depresia; pierderi de memorie; sindromul Korsakoff, o formă aparte de leziuni cerebrale care se caracterizeaza prin probleme persistente de memorie si invatare, cauzate de o deficienta de vitamina B1.