PNL îl propune tot pe Cîțu premier. Ludovic Orban: ”O aberație, o inepție politică, o propunere neconstituțională”

Liberalii au anunțat că Biroul Executiv Naţional al PNL a decis – în unanimitate – ca Florin Cîțu să fie propunerea de premier la consultările care vor avea loc la Cotroceni. Urmează ca această propunere să fie validată în în şedinţa Biroului Politic Naţional de luni, iar Ludovic Orban, fostul președinte al partidului, reacționează dur.

Fără menajamente, Ludovic Orban transmite că o astfel de decizie nu reprezintă decât o ”aberație” și, mai mult decât atât, o ”propunere neconstituțională”, aducând și argumente în acest sens, reamintind hotărârea Curții Constituționale a României (CCR) care preciza că un premier demis prin moțiune de cenzură nu mai poate fi propus premier.

Totodată, Ludovic Orban consideră că a-l propune tot pe Florin Cîțu ca premier este o ”inepție”, din cauză că, în astfel de condiții, majoritatea parlamentară nu va putea fi formată.

”O aberație, o propunere în primul rând neconstituțională. După demiterea mea prin moțiunea de cenzură din februarie, în momentul în care președintele Iohannis m-a desemnat tot pe mine, PSD a atacat la CCR și CCR a luat decizia conform căreia premierul care a fost demis la moțiunea de cenzură nu mai poate fi propus premier. Ar trebui să citească, mai ales că e o chestiune care ține de istoria PNL. De asemenea, e o inepție politică să vii să-l propui pe Florin Cîțu, în condițiile în care practic cu această propunere de premier, nu există nici o șansă de a forma o majoritate parlamentară. Le readuc aminte colegilor mei, care s-au întrunit noaptea, ca hoții, într-o ședință convocată pe picior, că pentru a putea învesti un Guvern, este necesară o majoritate de 234 de voturi. La ora actuală, PNL împreună cu UDMR nu dețin decât 163 de parlamentari”, a declarat Ludovic Orban la RFI.

Orban îl acuză pe Iohannis că a încălcat Constituția: ”S-a coborât la a interveni în competiția internă a unui partid politic”
Fostul președinte al liberalilor îl acuză pe Klaus Iohannis că și-a încălcat ”statutul constituțional” prin intervenția în competiția internă a partidului, iar o astfel de acțiune reprezintă, practic, o distrugere a PNL.

Orban a mai declarat la RFI că președintele României ”nu mai are nici o legătură cu realitatea”, iar România suportă efectele negative ale acțiunilor sale.

”Iohannis și-a încălcat statutul constituțional, s-a coborât la a interveni în competiția internă a unui partid politic și toată acțiunea lui Iohannis în ultimele trei luni de zile nu a făcut altceva decât să distrugă PNL, să distrugă coeziunea, să afecteze pe termen lung interesele fundamentale ale României. Acesta este adevărul, un adevăr care este văzut de un număr din ce în ce mai mare de români. Practic, Iohannis pare că nu mai are nici o legătură cu realitatea și toate acțiunile lui Iohannis sunt cu efecte negative pentru România”, a mai declarat Ludovic Orban.

”Normal că a încălcat Constituția. Cum să vii la Congresul unui partid, să susții un candidat? Și dacă-l va desemna pe Florin Cîțu, va încălca Constituția, pentru că nu respectă o decizie a CCR. De altfel, nici nu pot să-mi imaginez că poate să ajungă chiar în situația de a încălca atât de flagrant și de evident o decizie a CCR”

Ludovic Orban

Mai poate fi propus Florin Cîțu premier? Ce spunea CCR în 2020
Într-o situație similară, atunci când PNL forța alegerile anticipate, la începutul anului 2020, alături de Klaus Iohannis. Judecătorii CCR au că desemnarea lui Ludovic Orban ca premier – imediat după ce a picat prin moțiune de cenzură, – nu poate fi făcută.

Totuși, CCR a lăsat și o portiță deschisă, precizând că ”nu a intervenit o situație de natură să demonstreze că lucrurile s-au schimbat atât de repede astfel încât candidatul să fie susținut de o nouă majoritate care să-i permită reînvestirea”.

”Or, în cauză, în mod contrar obligației de loialitate constituțională, desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru s-a făcut și cu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură, a votului dat, la un interval de timp (o zi de la data adoptării moțiunii de cenzură) care exclude în mod obiectiv intervenția oricărui element de natură să fi produs o schimbare de optică și o reconfigurare semnificativă a exprimării votului în Parlament (ținând seama și de numărul voturilor în favoarea moțiunii de cenzură). Desemnarea apare astfel ca un act de voință unilateral, expresie a voinței exclusive a Președintelui României, care se poziționează astfel în afara logicii raporturilor constituționale de separație și echilibru al puterilor în stat și a efectelor pe care această logică le atașează actului desemnării candidatului la funcția de prim-ministru”, se arata, la vremea respectivă, în decizia Curții Constituționale.