În sfârşit, fostul comandant al închisorii politice de la Râmnicu Sărat va fi cercetat. Procurorii Parchetului General încep audierile în dosarul torţionarului Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii politice de la Râmnicu Sărat.
Pe numele lui Alexandru Vişinescu, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc a depus o sesizare penală în care fostul torţionar este acuzat de omor deosebit de grav.
Parchetul General a preluat dosarul, iar ancheta se află în faza cercetărilor preliminare. Procurorii au decis ca în prima fază să fie audiat Valentin Cristea, singurului deţinut politic în viaţă care a fost închis la Râmnicu Sărat şi a fost martorul activităţii lui Alexandru Vişinescu.
Valentin Cristea a precizat că a fost contactat de procurorii Parchetului General care l-au anunţat că în zilele următoare ar urma să fie audiat în legătură cu dosarul torţionarului Vişinescu. Printre victimele care i se impută lui Vişinescu este şi fostul lider ţărănist Ion Mihalache, care a decedat la Râmnicu Sărat în urma torturilor aplicate de fostul comandant, acum un pensionar fericit şi liniştit.
Dintre miile de deţinuţi ai temniţei comuniste de la Râmnicu Sărat, astăzi mai sunt în viaţă doar doi: Valentin Cristea, condamnat la 7 ani de închisoare pentru că a divulgat informaţii secrete „Comitetului III de rezistenţă” din Câmpina, şi Constantin Copoiu, un simplu condamnat de drept comun.
Vecin de celulă cu regretaţii Corneliu Coposu, Ion Mihalache, Ion Diaconescu şi Jenică Arnăutu, bătrânul Valentin Cristea îşi aminteşte cu claritate regimul de teroare al închisorii conduse de torţionarul Alexandru Vişinescu.
Bolnav şi cu o pensie mică, Valentin Cristea a povestit într-un interviu cum erau trataţi deţinuţii politici de la Râmnicu Sărat.
Cu ochii podidiţi de lacrimi, Valentin Cristea povesteşte cum a fost exterminat Jenică Arnăutu. „El suferea de ulcer şi a cerut să nu i se mai pună sare în mâncare, dar conducerea penitenciarului a refuzat. A intrat în greva foamei. Asta era în 1959”, spune Valentin Cristea. După un anumit număr de zile de greva a foamei, comandatul Vişinescu a dispus ca Arnăutu să fie supus unui regim de alimentaţie forţată. „Veneau doi gardieni şi un sanitar, îi băgau un furtun pe gât şi îi dădeau un lichid nutritiv. După 40 de zile de greva foamei, a murit. A murit acolo lângă mine”, spune Valentin Cristea cu ochii în lacrimi.
După ce a aflat că IICCMER a depus sesizarea la Parchet pe numele lui Vişinescu, Valentin Cristea a apreciat că: ”Toţi cei care au comis acte de brutalitate împotriva semenilor lor, că oameni eram şi noi, sigur că ar merita măcar o admonestare publică dacă nu o condamnare”.
Fără ranchiună sau ură faţă de fostul torţionar, Valentin Cristea spune că justiţia, procurorii şi judecătorii trebuie să decidă soarta fostului comandant. ”Anul acesta se împlinesc 50 de ani de când am ieşit din închisoare. Eu nu sunt răzbunător. Soarta lui Vişinescu trebuie să fie decisă de societate. Sigur că acolo (la Râmnicu Sărat n.red) s-au comis abuzuri şi cu Mihalache, şi cu Arnăutu. A mai fost un caz, o persoană care îşi ispăşise pedeapsa, dar nu i-au dat drumul. A declarat greva foamei şi a murit acolo. Nu ştiu cine era pentru că nu aveam voie să ştim”, a relatat Valentin Cristea.
Alexandru Vişinescu a fost comandant al Penintenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii în care a sfârşit, în urma torturilor, Ion Mihalache.
Alexandru Vişinescu, care acum trece drept un bătrânel jovial, a intrat în istorie cu mult înainte de episodul Râmnicu Sărat. „Faptele lui Alexandru Vişinescu pot fi încadrate în infracţiunea de omor deosebit de grav, săvârşit prin cruzimi şi asupra mai multor persoane, prevăzută de art. 176 alin. 1 lit. a şi b din Codul Penal Român”, se arată în sesizarea penală înaintată de IICCMER către Parchetul General.
Cu toate că au trecut 50 de ani de la faptele de care este acuzat Vişinescu, juriştii IICCMER susţin că termenul de prescripţie al infracţiunilor nu poate fi luat în considerare. Potrivit sesizării, autorităţile comuniste au împiedicat cercetarea şi trimiterea în judecată a torţionarilor precum Alexandru Vişinescu, astfel că, din punct de vedere legal, el încă poate fi tras la răspundere pentru infracţiunile de omor deosebit de grav.
Mărturiile despre torturarea deţinuţilor politici de la Râmnicu Sărat au fost făcute publice de către câţiva dintre supravieţuitorii acestei închisori. Alexandru Vişinescu este acuzat de asasinarea lui Ion Mihalache. Ion-Ovidiu Borcea, lider al PNŢ şi deţinut politic la Râmnicu Sărat, l-a acuzat public pe Vişinescu de moartea lui Mihalache.
De asemenea, şi Ion Diaconescu, unul dintre ultimii seniori ai PNŢ, stins din viaţă în 2011, a vorbit despre condiţiile de detenţie de la Râmnicu Sărat. „Bătăi şi terorizări fizice, care – la fel frigul şi foamea – au fost generale. Bătăile erau pe categorii, pă… şi nu permanente, să-nţelege. Apoi, izolarea. Izolarea fantastică – să trăieşti ca-ntr-un mormânt. Şi mai a fost şi promiscuitatea, care… mă rog, este reprezentată prin acele tinete care stăteau în mijlocul celulelor şi-aşa mai departe.”