Comisia Europeana a recomandat tarilor membre sa aduca la acelasi nivel varsta de pensionare a femeilor si barbatilor, astfel incat ambele genuri sa iasa din activitate odata cu implinirea varstei de 65 de ani. Pornind de la aceasta solicitare a UE, Ministerul Muncii a propus un grafic de crestere graduala a varstei de pensionare.
Astfel, de la 58,9 ani pentru femei si 63,9 ani pentru barbati, limita de varsta pentru pensionare va ajunge la 65 in 2035. Angajatii care au in momentul de fata pana in 45 de ani vor putea sa se bucure de pensie abia dupa ce implinesc 65 de ani, doar in cazul in care vor mai exista salariati activi care sa cotizeze la sistem.
„Legea prevede ca, pana in 2030, varsta de pensionare a femeii este de 63 de ani. Acum varsta este de 59 de ani la femei si de 64 de ani la barbati, care pana in 2015 va urca la 65. Europa ne-a cerut sa ajungem la egalizarea varstelor. Am negociat ca acest lucru sa nu-l facem pana in 2030, ci pana in 2035. Varsta reala de pensionare este acum sub 58 de ani. Mai mult de jumatate in cei care se pensioneaza nu au stagiul complet de cotizare”, a declarat Mariana Campeanu, Ministrul Muncii.
Chiar daca masura nu va produce vreun efect in urmatorii 20 de ani, femeile care au in momentul acesta pana in 45 de ani vor avea de suferit ca urmare a egalizarii varstei de pensionare. De ce este necesara impunerea unei astfel de masuri? Datorita deficitului fondului de pensii, care nu se poate reduce decat prin majorarea varstei de pensionare.
Strangem bani pentru pensie
Studiul „Cine va plati pensiile decreteilor?”, lansat de Expert Forum la sfarsitul anului trecut arata ca majorarea varstei de pensionare „este singurul scenariu in care fondul ajunge sa nu mai aiba eficite, in timp ce pensia viitorilor pensionari nu ar fi afectata negativ. Celelalte scenarii care ar duce la o scaere a deficitului sunt trecerea mai rapida la indexarea valorii pensiei cu inflatia si nationalizarea sau plafonarea contributiilor la Pilonul II (pensiile private obligatrii), insa in niciunul din aceste sccenarii fondul nu ajunge in echilibru, fiind in continuare nevoie de subventii de la bugetul de stat”.
Sistemul de pensii din Romania, din pacate, va fi ve termen lung sub presiune din mai multe directii, prima fiind tendintele demografice de imbatranire care sunt foarte accentuate. „Desi in momentul de fata, Romania are o populatie mai tanara fata de marea majoritate a statelor europene, in urmatorii 50 de ani va ajunge in grupul tarilor cu cea mai imbatranita populatie”, aflam din studiu.
Potrivit prognozei Comisiei Europene, proportia tinerilor cu varsta de pana in 14 ani va scadea in perioada 2010-2060 cu aproximativ 38%, in timp ce proportia persoanelor active urmeaza sa se reduca in aceeasi perioada cu acelasi procentaj. In schimb, populatia de 65 de ani si peste aceasta varsta va avea o pondere din ce in ce mai mare, ajungand in 2060 sa fie de aproape 35% din populatie.
In mod clar, sistemul de pensii este in pericol, dar cel de sanatate mai are putin si intra in colaps. Tot ce putem face pentru a nu ne trezi la batranete ca nu avem cu ce sa traim, e sa strangem bani din timp deoarece varsta nu ne va mai permite sa depunem acelasi efort ca acum. (D.A)