Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, în vârstă de 66 de ani, a fost conamnat luni la trei ani de închisoare – dintre care unul cu executare – după ce a fost găsit vinovat de corupţie şi trafic de influenţă în dosarul ”interceptărilor”, relatează AFP.

Un tribunal corecţional de la Paris s-a pronunţat luni în acest dosar, în care Parchetul Naţional Financiar (PNF) a cerut ca fostul preşedine să fie condamnat la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare.

Tribunalul i-a găsit vinovaţi, de asemenea, pe fostul avocat al preşedintelui, Thierry Herzog şi pe fostul magistrat de rang înalt Gilbert Azibert, împoriva cărora PNF a cerut, în decembrie 2020, aceleaţi pedepse.

Este o hotărâre judecătorească istorică, la peste nouă ani de la condamnarea lui Jacques Chirac la doi ani de închisoare cu suspendare, într-un dosar cu privire la angajări fictive la Primăria Parisului.

Această hotărâre poate fi atacată în apel.

Dosarul ”interceptărilor” a fost deschis în 2014, pe când WhatsApp şi alte mesagerii criptate erau puţin răspândite, subliniază fostul şef de stat.

În 2013, judecători au decis să-l pună sub ascultare pe Sarkozy, în cadrul unei anchete cu privire la o posibilă finanţare libiană a campaniei sale prezidenţiale din 2007.

Nicolas Sarkozy foloseşte un telefon mobil ”secret” – cu o cartelă preplătită şi pseudonimul Paul Bismuth – pentru a comunica cu avocatul său.

Ei evocă decizia pe care urma să o ia în curând, la acea vreme, Curtea de Casaţie cu privire la agendele fostului preşedinte, confiscate în cadrul dosarului Bettencourt, în care justiţia franceză a abandonat procedurile judiciare care-l vizau.

Curtea de Casaţie urma să stabilească dacă aceste agende puteau să fie folosite în alte dosare în care este implicat Nicolas Sarkozy.

Aceste interceptări îi determină pe judecători să-l suspecteze pe Sarkozy şi pe avocatul său de faptul că vor să influenţeze această procedură, prin intervenţia primului avocat general al Curţii de Casaţie, Gilbert Azibert, în schimbul unui post în Consiliul de Stat din Monaco.

Aproximativ zece dintre conversaţiile celor doi au fost retranscrise.

Ele dovedesc, potrivit acuzării, că ”un pact al corupţiei” a fost încheiat între Nicolas Sarkozy, avocatul său şi magistratul de rang înalt Gilbert Azibert.

”A făcut-o, eh!”, spune Herzog într-una dintre aceste înregistrări, citite în şedinţă.

”Eu îl duc sus”, îi spune Sarkozy în altă zi.

Aceste convorbiri erau doar nişte ”pălăvrăgeli între prieteni”, au pledat avocaţii apărării, care au denunţat ”fantasme”, ”ipoteze” şi ”proces de intenţie” al acuzării.

Evocând un ”deşert de probe”, ei au pledat eliberarea inculpaţilor, care riscau până la zece ani de închisoare şi amenzi în valoare de până la un milion de euro.

Ei au pledat că, până la urmă, Nicolas Sarkozy nu a avut câştig de cauză la Curtea de Casaţie şi că Gilbert Azibert nu a obţinut niciodată un post la Monaco.

Însă, potrivit legii, nu este necesar să se obţină o contrapartidă şi nici ca influenţa să fie reală, pentru a caracteriza fapte de corupţie şi de trafic de influenţă.

De-a lungul întregului proces, într-o atmosferă agitată, apărarea a atacat un dosar ”coş de gunoi” şi a cerut anularea tuturor procedurilor, care au la bază interceptări ”ilegale”, întrucât încalcă secretul relaţiei avocatului cu clientul.

Fostul preşedinte Nicolas Sarkozy a denunţat, la rândul său, o ”instrumentalizare politică” a justiţiei.

”Nimeni, aici, nu caută să se răzbune pe un fost preşedinte al Republicii”, i-a replicat directorul PNF Jean-François Bohnert.