Proiectele de lege ale justiției, aflate în dezbatere pentru adoptare în Parlament, sunt criticate de Dana Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj. Aceasta susține că în actuala formă, noile acte nromative vor permite încheierea de „protocoale secrete” între serviciile de informații și instituțiile judiciare. Legile Justiției, propuse de Ministerul condus de Cătălin Predoiu au primit aviz favorabil de la CSM, cu unele observații. Pe de altă parte, oficialii de la Bruxelles solicită solicită autorităților române să nu promoveze aceste reglementări în domeniul justiției înainte de a primi avizul Comisiei de la Veneția și a GRECO.
Judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj şi fondatoarea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, a criticat noile legi ale justiţiei. Deși acestea au primit aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătoarea spune că vor permite încheierea unor protocoale de colaborare între serviciile secrete li instituțiile judiciare. Dana Gîrbovan a avut o intervenție în cadrul unei conferinţe cu tema „Rolul serviciilor de informaţii în societatea românească”, organizată de Centrul de Resurse Juridice.
„Sunt nişte chestiuni absolut îngrozitoare pentru sănătatea unui stat de drept, a unei democraţii, a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, a spus Gîrbovan despre protocoalele dintre serviciile de informaţii şi instituţiile din Justiţie.
Dana Gîrbovan susţine noile proiecte legislative aflate în Parlament lasă deschisă posibilitatea încheierii de protocoale secrete. Astfel, ea indică Proiectul de lege privind organizarea judiciară, care face referire la cooperarea instituţională între instanţele judecătoreşti şi parchete, pe de o parte, precum şi între instanţele judecătoreşti sau parchete şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte.
Unul dintre articole impune ca actele în care instanţele judecătoreşti şi parchetele sunt părţi să fie făcute publice, ca informaţii de interes public. Reglementarea nu vorbeşte despre actele emise unilateral de către o altă instituţie.
Situația „acoperiţilor” din Justiţie
În acest context, judecătoarea Dana Gîrbovan a mai vorbit despre riscul ca ofiţerii acoperiţi, colaboratorii sau informatorii serviciilor secrete să rămână în funcţii în instituţiile judiciare. Legea actuală obligă CSAT să facă verificări anuale din oficiu în rândul judecătorilor şi procurorilor şi să comunice rezultatele Consiliului Suprem al Magistraturii şi persoanelor vizate. Noile acte normative impun CSAT să comunice rezultatul verificărilor doar atunci când constată calitatea de ofiţer acoperit, colaborator sau informator a persoanei cercetate. Consiliul nu mai e obligat să comunice şi calitatea de „necolaborator” a persoanelor verificate.
Judecătoarea spune că o astfel de comunicare ar reprezenta „o garanţie a justiţiabililor care vin în faţa instanţei de judecată că nu se află în faţa unei persoane care are legături secrete cu vreun serviciu de informaţii”. Ea a mai precizat că în 2016 a solicitat CSAT să-i comunice dacă face astfel de verificări, dar nu a primit un răspuns convingător.
„Administraţia Prezidenţială a dat un comunicat de presă în care spune că au fost făcute astfel de verificări şi că nu există judecători sau procurori ofițeri acoperiţi, informatori sau colaboratori. Atunci am cerut din nou stăruitor: vă rugăm să ne daţi hotărârea CSAT-ului sau un act emis de CSAT, semnat şi asumat la nivel instituţional, care să ateste acest fapt. Pentru că un comunicat de presă nu produce efecte juridice. […] Bineînţeles că nu l-am primit”, susţine Gîrbovan.
Liber la racolat magistrați pentru serviciile secrete
Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor în vigoare incriminează tentativa serviciilor de informaţii de a racola personal din rândul judecătorilor şi procurorilor. Proiectul propus de Guvern nu mai conține astfel de prevederi, fiind eliminate atât interdicţia racolării, cât şi tentativa.
„A fost abrogată fără nici un fel de explicaţie şi această infracţiune, iar semnalul pe care eu îl percep citind aceste modificări este acela de reîntoarcere tăcută şi pe furiş la o situaţie de facto care a fost foarte bine expusă […] din publicarea acestor protocoale şi a tuturor efectelor absolut nocive pe care acestea le-au avut asupra justiţiei ca serviciu public. E nevoie să fim vigilenţi de fiecare dată când se modifică legislaţia”, a spus Dana Gîrbovan.
Legile justiţiei sunt aproape de votul final
Guvernul a aprobat, la finalul lunii august, proiectele de legi ale justiţiei, iar acestea au fost trimise în Parlament pentru dezabatere și adoptare. În acest sens a fost înființată o comisie parlamentară specială. Dintre cele trei proiecte de legi care vizează Justiția ajunse în parlament – statutul judecătorilor şi procurorilor, legea de organizare judiciară și legea Consiliului Superior al Magistraturii, ultimele două au primit raport favorabil şi au fost trimise la vot în Camera Deputaților. De mențioant că Senatul este for decizional în acest caz.
Pe de altă parte, USR a sesizat Comisia de la Veneţia pentru emiterea unei opinii referitoare la cele trei proiecte de legi ale justiţiei. În urma acestei sesizări, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a cerut, săptămâna trecută, autorităților de la București să aștepte avizul Comisiei de la Veneția și al organismului statelor anticorupție GRECO (organism al Consiliului Europei pentru susținerea luptei anticorupție) înainte de votul final pe legile justiției.
Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție, a confirmat, într-o postare pe Twitter, că a solicitat autorităților române să aștepte avizul Comisiei de la Veneția înainte de a adopta legile justiției, conform Libertatea.