Featured, Politic

Iohannis i-a cerut demisia lui Dăncilă. Ce urmează? Fost şef CCR: „Solicitarea preşedintelui are doar un caracter moral. Fiecare va deconta politic lucrurile acestea”

Gestul preşedintelui Klaus Iohannis de a cere demisia premierului Viorica Dănciă „are doar un caracter moral”, spune şef al CCR, Augustin Zegrean, care apreciază că disputa privind memorandumul referitor la mutarea ambasadei ar putea fi tranşată la Curtea Constituţională. „Dacă s-ar aprecia că prim-ministrul a îndeplinit un act care aparţine preşedintelui, sigur că ar fi declarat conflict şi atunci fiecare parte implicată trebuie să îşi revizuiască atitudinea şi să respecte Constituţia”, a spus Zegrean.

“Prim-ministru este o persoană propusă de un partid politic, acceptată de preşedinte şi preşedintele desemnează pentru a forma guvernul. Persoana respectivă are la dispoziţie 10 zile pentru a forma guvernul şi programul de guvernare după care se prezintă în Parlament şi i acordă sau nu votul de încredere. După ce Parlamentul acordă votul de încredere se duce din nou la preşedinte care, depune jurământul şi apoi preşedintele numeşte primul-ministru şi guvernul în baza acordată de Parlament. Procedura inversă nu există. Nu este prevăzută în actuala Constituţie din 2003 încoace. Preşedintele nu îl poate revoca pe primul-ministru, care poate fi demis prin moţiune de cenzură de Parlament. În situaţia dată, primul ministru are două variante să accepte cererea preşedintelui să-şi dea demisia, dar nu poate fi obligată sau să nu accepte şi să-şi vadă de treabă în continuare. Cererea preşedintelui are doar un caracter moral sau creează o problemă politică. În funcţie de modul cum se va rezolva această problemă fiecare va deconta politic lucrurile acestea. Altă sancţiune nu există decât una politică. Poporul va fi chemat din nou la urne şi va ţine seama sau nu de acest eveniment”, a declarat, pentru MEDIAFAX, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean.

Fost judecător CCR spune că în Constituţie este reglementat clar că preşedintele este cel care semnează tratatele internaţionale ale României şi a mai existat un caz similar in 2012, CCR stabilind atunci că preşedintele reprezintă statul român în relaţiile internaţionale.

“În ceea ce priveşte politica externă, lucrurile sunt destul de clar reglementate în Constituţie preşedintele este cel care semnează tratatele internaţionale ale României dar tratatele, desigur să negociază de către Guvern şi apoi se supun validării Parlamentului. Din această perspectivă preşedintele este cel care stabileşte înfiinţarea misiunilor diplomatice, a rangului misiunilor diplomatice şi îi numeşte pe ambasadori. În primele două situaţii face singur lucrul acesta, iar în a treia situaţie, la numirea ambasadorilor trebuie semnătura Guvernului, a primul-ministru. În practica Curţii Constituţionale a fost o situaţie în 2012 când atât preşedintele cât şi primul ministru au considerat fiecare că el trebui să reprezinte România la şedinţele Consiliului European şi s-au adresat Curţii Constituţionale. A fost un conflict juridic de natură constituţională şi Curtea a hotărât că preşedintele reprezintă statul român în relaţiile internaţionale, el este cel care merge la şedinţele Consiliului European. Primul-ministru poate să o facă doar în baza unui mandat dat de preşedinte” a mai explicat Augustin Zegrean.

Întrebat ce sorţi de izbândă ar avea preşedintele României, Klaus Iohannis dacă ar sesiza Curtea Constituţională a României legat de adoptarea memorandumului pentru mutarea ambasadei Israelului de la Tel-Aviv la Ierusalim, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean susţine că memorandumul nu ar avea o valoare juridică semnificativă.

“Eu nu ştiu ce valoare juridică are acest memorandum. Nu înseamnă că, dacă s-a adoptat un memorandum, s-a şi hotărât mutarea ambasadei României de la Tel-Aviv pe la Ierusalim. Acest memorandum poate să aibă şi caracterul unui act începător, de declanşare a procedurii, dar lucrul acesta trebuie negociat. Politica este arta negocierii şi compromisului. Aceste lucruri ar trebui negociate şi discutate mai ales având în vedere că preşedintele este cel care are primul cuvânt de spus în problema aceasta, este cel care decide în problema aceasta. (…) Dacă s-ar aprecia că primul-ministru a îndeplinit un act care aparţine preşedintelui sigur că ar fi declarat conflict şi atunci fiecare parte implicată trebuie să îşi revizuiască atitudinea şi să respecte Constituţia” a mai pus fostul preşedinte CCR.