Noua administrație americană a lansat prima sa ofensivă externă în cadrul căreia președintele Joe Biden face prima sa vizită în Europa – marcată de mai multe etape și de întâlniri de mare impact bilateral și internațional- în vreme ce vicepreședinta Kamala Harris a fost în mai multe țări latino-americane.

Este un moment special și nu întâmplător ediția on-line a revistei pariziene „Courrier International” i-a consacrat un dosar special – „Diplomatie: le bal des empires” (Diplomație-balul imperiilor)- ea apreciind că totul „se joacă în principal între China, Rusia și Statele Unite”. Înainte de a vorbi despre abordarea acestei reviste, amintim că, într-un alt articol, site-ul Slate.fr opina că pentru „Joe Biden, cel mai dur moment începe acum”, autorul, Theo Laubry, arătând că dificultățile se acumulează pe mai multe fronturi: vaccinarea, care a încetinit, negocierile cu Congresul, care s-au împotmolit din cauza obstrucțiilor republicanilor și dosarele internaționale, care se acumulează”. Din ultima perspectivă se arată că „în anii Obama (fostul președinte democrat-n.n.), SUA au reorientat politica externă înspre Asia, în special spre China”. În acest sens, Donald Trump a urmat politica predecesorului său, în pofida unei schimbări de ton și de strategie, China rămâne sfidarea centrală a politicii externe a Administrației Biden: „Este cel mai important test geopolitic al acestui secol”, opinează secretarul de Stat Antony Blinken. Pentru a ajunge să contreze creșterea puterii Imperiului Mătăsii, președintele democrat mizează pe partenerii europeni. Potolirea tensiunilor cu Uniunea Europeană este imperativă, iar pentru aceasta Biden încearcă să refacă legăturile cu Vechiul Continent după venirea sa la Casa Albă.” Or, cum se știe, politica externă a lui Obama a fost dată de-o parte de succesorul său Trump, care a promovat dezangajarea americană în Orientul Mijlociu și nu numai acolo, de unde și dificultățile cu care se confruntă azi Joe Biden, ajuns azi în Europa și încercând să „recucerească Vechiul Continent”.

Cum spuneam, la această oră este în plină desfășurare primul turneu extern al noului șef al Casei Albe, care a sosit miercuri împreună cu soția sa, Jill, la baza militară americană Mildenhall din Sufflok, aflată la o sută de km nord-est de Londra. Apoi joi, el a conferit cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson, iar vineri, în același loc în care a discutat cu gazda, se desfășoară reuniunea la nivel înalt a G7, urmând ca duminică el și soția sa să fie primiți la castelul Windsor de regina Elisabeta a II-a, fiind al 13-lea președinte american cu care suverana britanică va conferi. Luni, președintele american va fi prezent la summitul NATO de la Bruxelles. Acolo el se va întâlni separat cu președintele turc Erdogan, încercând să relanseze și relațiile dintre SUA și Turcia, destul de încordate azi, după ce acest stat european care adăpostește o bază americană s-a dotat cu un sistem rusesc antirachetă. Marți, 15 iunie, Biden și delegația numeroasa lui delegație vor avea întrevederi cu președintele Consiliului European, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyan, și cu Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă a UE, Josep Borell. În fine, dar nu în ultiuml rând, ochii tuturor – analiști și comentatori externi, oameni simpli și politicieni- vor fi ațintiți spre întâlnirea Biden –Putin, programată pe 16 iunie, la Geneva, oraș în care, încă de acum două săptămâni a venit un avion american, unul dintre acelea pe care Administrața de la Wasington le trimite în prealabil într-o zonă în care președintele urmează să se deplaseze. Reamitesc, în context, că Biden are 78 de ani împliniți, iar în ultima vreme el a avut probleme de sănătate, atât în timpul campaniei electorale, cât și după instalarea la Casa Albă

Cum se constată, este un turneu dens, cu dosare de mare importanță bilaterală și internațională, cărora Biden trebuie să le facă față.Pe scurt, el vrea să realizeze ceea ce anunțase încă din februarie: „America se întoarce! Alianța Atlantică revine!”. Atunci, el dezvăluise marile axe ale politicii sale externe: coordonarea unei acțiuni multilaterale pentru a combate pandemia de covid 19, criza economică mondială și criza climatică. El declara că vrea să se sprijine întotdeauna pe aliații săi europeni pentru a face față amenințărilor Rusiei și îndeosebi pentru a bloca ambițiile Chinei.

Despre prima etapă a turneului, întâlnirea cu premierul Johnson, trimișii speciali ai agențiilor de știri susțin că a fost umbrită de problema Irlandei de Nord, fapt firesc dat fiind că Biden, mândru de originile sale irlandeze, nu apreciază deloc tentativele Londrei de a revedea „protocolul nord-irlandez” adoptat în cadrul Brexitului. Respectiva întâlnire a avut loc Carvis Bay, cochetă localitate balneară din comitatul Cornwall, pe care unii scapeți dâmbovițeni l-au transcris în franțuzește, Cornouaille, ei ignorând că este vorba de o regiune britanică deosebită, prințul moștenitor britanic Charles fiind și duce de Cornwall. Tot la Carvis Bay se desfășoară și summitul G7. Dincolo de acele rezerve ale lui Biden față de problema irlandeză trebuie reținută alinierea britanică totală, precum odinioară, față de politica externă a SUA, poziție care aduce aminte de lingușeala bulgărescă față de Kremlin de cândva. Pe urmă, aș semnala că ambii lideri au convenit să adopte o nouă „Cartă a Atlanticului” concepută după modelul celei semnate de premierul britanic Winston Churchill și președintele Aamerican Franklin D. Roosevelt în urmă cu 80 de ani, pentru a reafirma „valorile” împărtășite și a lua în seamă noile sfidări precum cyberatacurile și criza climatică. Documentul subliniază că, „dacă lumea s-a schimbat în comparație cu anul 1941, valorile rămân aceleași”când vine vorba despre apărarea democrației, securitatea colectivă și comerțul internațional. După Al Doilea Război Mondial „relația specială” transatlantică a fost susținută de un limbaj comun, interese împărtășite, o cooperare militară și o afecțiune culturală, pe care Brexitul le-a testat. Acum, Biden a anunțat în mod răspicat că are intenția să refacă punțile cu UE, o țintă frecventă a lui Trump.Acest lucru sugerează că, în noile condiții, Berlinul, Bruxellesul și Parisul vor conta mai mult decât Londra, după cum apreciază comentatorii străini. Marea Britanie spera să încheie un acord comercial cu SUA imediat după Brexitul din ianuarie, dar schimbarea de administrație la Washington a făcut ca acest lucru să devină nesigur. În fine, există un detaliu, mic, dar real: premierul Johnson a declarat public că el preferă să nu folosească formula „relație specială” cu care Biden a definit raporturile dintre țara sa și Marea Britanie! Totuși, presa londoneză susținea că premierul britanic și președintele american „au dat dovadă de unitate”, după cum scrie „The Telegraph”, convorbirile lor de la Carbis Bey fiind considerate „fantastice” și „productive”. „Am reafirmat relația specială între popoarele noastre”, declara Biden, în vreme ce gazda sa a descris întâlnirea ca „o gură de aer proaspăt”, iar „Financial Times” a amintit că întrevederea celor doi s-a desfășurat pe fundalul „tensiunilor persistente” dintre UE și Marea Britanie. De altfel, UE amenință Londra cu sancțiuni comerciale dacă Johnson rupe unilateral promisiunile pe care le-a făcut în cazul Irlandei de Nord, din această perspectivă premierul care găzduiește summitul G7 va avea întâlniri delicate cu liderii Franței, Germaniei, Italiei și chiar ai UE.

La reuniunea la „vârf” a G7 sunt prezenți: premierul japonez Yoshihide Suga, președintela Franței, Emmanuel Macron, care va avea o întâlnire și cu omologul american, premierul Italiei, Mario Draghi, cancelara Germaniei, Angela Merkel, aflată la ultima întrunire de acest gen, ca și la cea a NATO, dat fiind că în septembrie se va retrage din viața politică, premierul canadian Justin Trudeau, președintele Biden, în vreme ce premierul Johnson prezidează întâlnirea.

În cadrul summitului G7, Biden a ținut să reafirme „valorile democratice comune”, el spunnd că în fiecare etapă a turneului și apoi în final „va aduce o serenitate diplomatăcă, dat fiind că aceasta a lipsit întâlnirilor similare din ultimii patru ani”.„Trebuie să-i discredităm pe cei care cred că era democrației s-a teriminat, cum cred unii dintre compatrioții noștri”, a declarat el. Pe urmă „Washington Post” scria că o parte a acestei „misiuni oficioase” a lui Biden este aceea de a contribui la refacerea imaginii SUA în străinătate. Același cotidian adaugă că aceasta s-a ameliorat net după ce democrații au venit la putere. Trebuie spus că ziarul citat a fost unul dintre cele mai duri contestatari ai lui Trump, iar acum nu scapă nicio ocazie să evidențieze cu majuscule orice reușită a actualei Administrații. Totuși, după cum arată „New York Times”, în prezent „persistă serioase îndoieli în privința fiabilității americane. La 78 de ani, Joe Biden este el ultima suflare a unei politici externe internaționaliste de modă veche ? Europa va suporta costurile suplimentare de pe urma unui nou război rece cu Rusia? Lui i se va cere să se angajeze într-o politică de îngrădire a Chinei? Biden își va ține promisiunile în materie de climă ? Aceste probleme se vor pune când el va trebui să facă față dezacordurilor asupra comerțului, noilor restricții în cazul investițiilor și achizițiilor din China și poziției lui mereu schimbătoare în cazul conductei care leagă Rusia de Europa, ocolind Ucraina”. La rândul său, CNN susține că, „înainte de toate, caracteristica extraordinară a călătoriei lui Biden nu este că va fi președintele american care va înfrunta tirania străinătății, deoarece acest lucru s-a întâmplat mai înainte”.

Ocupantul Biroului Oval va întâlni aliații săi „într-un moment în care cea mai mare amenințare pentru democrație vine din SUA”, subliniază tot CNN. „Responsabilii europeni urmăresc conflictele politice care fac ravagii în SUA și iau act de faptul că influența lui Trump asupra partidului său nu slăbește deloc”, susține, la rândul său, „New York Times”. Și chiar dacă „responsabilii de la Casa Albă afirmă că diplomația americană stabilă revine, ei nu pot oferi nicio garanție pentru perioada de după ianuarie 2025”, data debutului viitorului mandat prezidențial american. Cum se constată, comentând problemele la zi, influentul ziar nu ezită să evidențieze faptul ca ar putea urma o perioadă confuză după viitoarele alegeri prezidențiale, dat fiind că atunci Biden va avea 81 de ani și este greu de crezut că va mai candida. În plus, chiar dacă nu o spun direct, ziariștii americani nu ignoră problemele lui de sănătate, pe care unii le cred majore.

Tradiționalul summit anual G7, început vineri și urmând a se încheia duminică, este considerat un test pentru Biden, în cadrul căruia sunt abordate cu prioritate problemele create de pandemie și climă. Un moment aparte legat de reuniunea G7, larg reflectat de presa americană și cea engleză, îl reprezintă „ muntele Rushmore” creat în localitatea balneară de sculptorul Joe Rush din deșeuri reciclabile care îi înfățișează pe participanții la summit. Imaginile noi au luat locul celor ale lui George Washington, Thomas Jefferson, Theodore Roosevelt și Abraham Lincoln. Efectul „muntelui Rushmore” creat aproape de hotelul care găzduiește summitul a fost explicat de BBC astfel: „ Această operă de artă a fost botezată Muntele Recyclemore, iar obictivul ei este de a evidenția pagubele provocate de distrugerea aparatelor electonice”. Așa cum arată numele său, sculptura imită celebrul munte Rushmore din SUA unde se află sculpturile celor patru președinți americani emblematici amintiți, ei fiind înlocuiți de liderii actuali din G7. De altfel, „recyclemore” înseamnă a recicla mai întâi. Artistul care a realizat această operă, Joe Rush, a fost mandatat de musicMagpie, un site britanic de cumpărări și vânzări de aparate electronice și de jocuri pe calculator. Potrivit ziarului „Washington Post” , sculptura a fost făcută din fier vechi, claviaturi, telefoane, circuite imprimate, iPoduri și ecrane de ordinatoare.„Pentru Joe Rush această operă evidențiază faptul că aparatele electronice trebuie fabricate astfel încât ele să poată fi reutilizate sau reciclate”, mai scrie ziarul citat.

Revenind la primul turneu extern al lui Biden, dat fiind că el este în plină desfășurare, vom reveni asupra lui după întâlnirea sa cu Putin, despre comentorii avizați cred că, deși va marca noul război rece care s-a instalat între SUA și Rusia, el ar trebui să clarifice în ce constă „stabilitatea strategică” despre care vorbea noul șef al Casei Albe în momentul în care și –a început actuala călătorie.