Perspectivele redresării economiei zonei euro rămân nesigure şi Banca Centrală Europeană va contracara orice creştere semnificativă a ratelor dobânzilor care nu este justificată de condiţiile economice, a afirmat luni Ignazio Visco, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, transmite Reuters, arată Agerpres.
Banca Centrală Europeană pună frână băncilor la creșterea dobanzilor la rate
Criza financiară globală din perioada 2008-2009 a arătat riscurile unei retrageri premature a măsurilor de stimulare, a spus Visco, într-un discurs rostit la Roma, el fiind şi guvernatorul Băncii Centrale a Italiei.
În actuala situaţie, „incertitudinea privind plasarea în timp şi soliditatea redresării necesită menţinerea pe termen lung a condiţiilor financiare care sprijină economia”, a susţinut el.
„O creştere importantă şi persistentă a ratelor dobânzilor nu este justificată de actualele perspective economice şi va fi contracarată”, a afirmat oficialul BCE, adăugând că banca este pregătită „să utilizeze complet programul de achiziţii de obligaţiuni”.
Ignazio Visco şi-a reiterat solicitarea înfiinţării unui buget comun al UE şi a apreciat că fondul de redresare UE de 750 miliarde de euro ar putea deschide calea pentru ca blocul comunitar să emită datorie comună într-un mod stabil.
Aceasta „ar spori eficienţa politicii monetare şi ar putea ca euro să-şi preia pe deplin rolul de monedă internaţională”, a apreciat Visco.
Italia este principala beneficiară a planului UE de redresare post-pandemie ce are la bază fondul ‘NextGenerationEU’ în valoare de cel mult 800 de miliarde de euro (în preţuri curente, respectiv 750 de miliarde de euro în preţuri constante din 2018) care va fi constituit din împrumuturi contractate de Comisia Europeană pe pieţele financiare. Autorităţile de la Roma ar urma să primească 222,1 miliarde de euro din Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNNR).
„Această sumă reprezintă o provocare formidabilă”, a declarat oficialul BCE.
Referindu-se la economia internă, Visco a avertizat că unele bănci italiene, în special cele de mărime redusă, se confruntă cu deficienţe structurale şi ar trebui „urgent” să-şi reconsidere modelul de afaceri. Orice faliment al unei bănci va fi gestionat, „asigurându-ne că creditorul va ieşi de pe piaţă în cel mai ordonat mod posibil”.
El a confirmat estimarea sa recentă privind un avans al economiei Italiei „de peste 4%” anul acesta, după un declin record, de 8,9%, în 2020. Guvernul Mario Draghi se aşteaptă în 2021 la o creştere de 4,5%.