Din orășelul mic și idilic, stațiune estivală, Cervonohrihorivka, situat pe malul opus centralei nucleare Zaporijjia, nimeni nu ar spune că toată viața pe mulți kilometri în jur ar putea dispărea într-o clipită. Conflictul din Ucraina a pus în pericol instalațiile centralei de mai multe ori, dar niciodată la fel de mult ca urgența care a provocat explozia barajului Nova Kakovka.
Amenințarea din Zaporijjia constă în faptul că, după distrugerea hidrocentralei de pe baraj, nivelul rezervorul de apă de la Kahovka a scăzut atât de mult, iar apa necesară pentru buna funcționare a iazului de răcire al centralei nucleare a scăzut atât de mult încât, timp de câteva zile, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) s-a temut că ne aflăm în pragul unui nou Cernobîl.
La Razon a urmărit acest mal al râului Nipru și rezervorul de apă, unde apa a scăzut dramatic. Geamanduri care le indicau bărcilor adâncimea râului se află acum pe nisip şi pe ele putrezesc la soare rămășițe de moluște, pești, crabi și toată viața acvatică. „Nu mi-a venit să cred. În câteva ore, tot malul râului a dispărut”, a explicat Tania, unul dintre locuitorii satului din apropiere, Pridniprovske, unde dezastrul este mai mult decât evident. „De acolo ne-am lansat barca”, a adăugat ea, arătând spre o mică acostare de ciment de pe proprietatea sa. „Dacă apa nu se întoarce, va fi sfârșitul tuturor acestor lucruri”, a spus ea.
Deocamdată, pericolul imediat pentru centrală a fost evitat.”Situația este gravă, dar se iau măsuri pentru a o stabiliza”, deoarece, astăzi,Zaporijjia „are apă pentru câteva luni”, potrivit șeful AIEA, Rafael Grossi, care a vizitat instalațiile cu scopul de a determina în ce măsură s-a epuizat aprovizionarea mare și constantă necesară pentru răcirea atât a miezului reactorului, cât și a combustibilului nuclear uzat, amenințând astfel cea mai mare instalație nucleară din Europa.
Distrugerea barajului Nova Kahovka nu este singura amenințare
La fel, Grossi a subliniat că „vor trece mulți ani până când barajul va fi refăcut”, iar lacul de acumulare va avea din nou un nivel optim de apă pentru funcționarea sa. Din acest motiv, „muncitorii de la centrală au fost nevoiți să instaleze pompe de apă”. Pe de altă parte, șeful AIEA a mai raportat „daune semnificative la ferestrele clădirii camerei turbinelor a unității de putere nr. 4”, care „nu corespund niciunui incident raportat anterior”.
Distrugerea barajului Nova Kahovka nu este singura amenințare care ar putea declanșa cel mai mare dezastru nuclear din istorie, care ar condamna Europa și o parte a Rusiei la un cataclism de proporții biblice. Cea mai mare dintre ele ar fi presupusa intenție a lui Putin de a o arunca în aer, așa cum a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski: „Rusia vrea să arunce în aer centrala nucleară. Pentru că, la fel ca în cazul barajului, nu sunt interesați de securitatea Ucrainei. Au nevoie ca țara să fie constant destabilizată. În acest fel, vor ca lumea să facă presiuni asupra noastră pentru a opri conflictul”, potrivit agenției de presă ucrainene.
La rândul său, Ministerul Apărării ucrainean susține că armata rusă a amplasat mine pe terenul adiacent centralei nucleare pentru a preveni un posibil atac al Kievului în zonă, acuzând și că depozitează arme și explozibili în interiorul centralei. Totuşi, până acum nu a fost dezvăluită nicio încercare a armatei lui Zelenski de a încerca să recucerească centrala nucleară.
Este pentru prima dată în istorie când o putere militară străină a ocupat o centrală nucleară în timpul unui conflict activ, care a ajuns chiar la porțile infrastructurii sale în august 2022, când Zaporijjia a suferit diverse bombardamente a căror responsabilitate nu a fost confirmată încă, întrucât ambele părți s-au acuzat imediat reciproc.
La aceasta trebuie adăugate toate problemele legate de întreținerea infrastructurii, în special în ceea ce privește personalul responsabil cu controlul și conducerea centralei nucleare, după ce aceasta a fost preluată de trupele ruse în martie 2022. De atunci, „Kremlinul și-a impus managerii, care presează lucrătorii să-și rupă contractele cu compania nucleară de stat ucraineană, Energoatom, și să semneze cu compania nucleară rusă, Rosatom”, potrivit cotidianului „New York Times”.
În plus, i-ar forţa „să solicite pașapoarte rusești”, potrivit Oleh Korikov, inspectorul ucrainean pentru securitatea nucleară și a radiațiilor. De când forțele lui Putin au preluat controlul fabricii, „personalul format din 11.000 de muncitori a fost redus la doar 2.000”, a adăugat el. Pe de altă parte, restul de 9.000 de muncitori „nu au voie să meargă la fabrică pentru că refuză să semneze contracte cu controlorii lor ruși”, după cum a confirmat însuși Rafael Grossi după vizita sa.
Furnizarea de energie electrică este încă una dintre marile probleme cu care se confruntă Zaporijjia. De la începutul războiului, centrala a fost nevoită, de până la șapte ori, să se bazeze pe generatoare diesel deoarece bombardamentele au tăiat liniile electrice. Și fără o alimentare constantă cu energie electrică, pompele care fac să circule apa de răcire nu pot funcționa. De aceea, când au început ostilitățile, „cinci dintre reactoare au fost în modul de oprire la rece (adică o stare inactivă în care nu produc energie), în timp ce al șaselea este în modul de oprire la cald pentru a produce suficientă energie pentru siguranță uzinei”, potrivit AIEA. (Rador)