Incă dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina, grupurile de crimă organizată din ţara vecină se aflau pe locul trei în clasamentul rețelelor mafiote non-europene din Europa, după cele chineze și nigeriene. Este clar, deci, că acest conflict alimentează crima organizată și traficul de persoane. Războiul este un context ideal pentru ca aceste activităţi să prospere.
Un raport, făcut la aproape un an de la începerea războiului, al Centrului European pentru Educaţie şi Cercetare Juridică – ECLER evidențiază cazuri potențiale de violență sexuală și trafic de persoane în rândul refugiaţilor ucraineni în România. Unul dintre cazuri implică o fată de 15 ani abuzată sexual, care nu a primit sprijin adecvat de la autorități.
Guvernul a îmbunătățit politicile, dar identificarea și monitorizarea traficului de persoane rămân provocări majore. Un număr redus de procurori și polițiști lucrează la peste 800 de dosare de trafic de persoane.
Situația criminalității organizate în Ucraina a fost mereu o problemă majoră, iar invazia rusă din 2022 a adus schimbări chiar şi în ceea ce priveşte traficul și comerțului ilegal.
Astfel, conflictul armat a generat noi oportunități pentru traficanți, iar rețelele infracționale au fost implicate în migrația ilegală. Nici măcar mănăstirile nu s-au dovedit a fi locuri suficient de sigure pentru ucrainence, existând situaţii unde femeile refugiate au fost abuzate sexual.
Copilă de 15 ani, însărcinată după un abuz
Potrivit ECLER, unul dintre cazurile de abuz sexual a avut ca victimă o copilă de doar 15 ani, care a rămas însărcinată. Fata a cerut sprijin din partea autorităţilor române, însă reacţia acestora a fost şocantă
„Ea nu a primit sprijin imediat din partea Telefonul Copilului 119 (număr unic național destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului) atunci când cazul a fost raportat, deoarece „nu a fost o urgență” și, de asemenea, a fost sfătuită să nu raporteze cazul la poliție. Mai mult, au fost raportate cazuri de femei ucrainene dispuse să vină din Polonia în România pentru a realiza avorturi, din cauza politicilor restrictive de acolo”, reţine raportul citat.
Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane (ANITP), care nu este o instituție independentă în România, ci subordonată Ministerului de Interne, în ultimii 10 ani, a recunoscut un număr foarte mic de victime, între 30% și 50% din numărul victimelor cetățeni români raportați anual de Comisia Europeană.
Şapte procurori lucrează în peste 800 de dosare
În prezent, România are peste 800 de dosare în lucru, cu investigații naționale și internaționale, în materie de trafic de persoane. Instrumentarea este realizată de şapte procurori și 48 de polițiști care lucrează cu normă întreagă în domeniul traficului de persoane.
„Acești ofițeri de poliție, cu greu fac față activităților de cercetare penală aflate în curs de desfășurare, existând în prezent o clară incapacitate a României de a monitoriza amploarea fenomenului traficului de persoane în rândul celor 20 de milioane de cetățeni români din țară și 5 milioane care trăiesc în străinătate, plus 1,8 milioane de persoane foarte vulnerabile venite din Ucraina și criminalitatea generată de conflict”, arată ECLER.
În mai 2022, a fost identificată o mare rețea de migrație ilegală lângă granița cu Ucraina. Coordonatorul, un tânăr român, era căutat internațional și a fost arestat. Grupul transnațional a introdus ilegal peste 36.000 de migranți în Austria, obținând venituri de 150.000.000 de euro. Autoritățile austriece au colaborat cu Poliția Română pentru a destructura gruparea.
Citeste mai mult pe reporter24.ro