Actualitate

Sportul românesc este la pământ. Doar Guvernul mai poate salva situația

La Ministerul Tineretului și Sportului a avut loc o conferință de presă susținută de șefii Federației Române de Gimnastică în care au fost expuse motivele ratării calificării la Rio.

„Baza sportivă şi baza sportului românesc este la pământ, iar gimnastica nu face excepţie!”,a fost una din concluziile dure care s-au tras.

L aconferință au fost prezentate rezultate a căror cifre sunt de-a dreptul șocante, „La 3,2 milioane de elevi mai sunt doar 12.474 de elevi sportivi legitimaţi, ceea ce e un procent ruşinos”, a spus Constantin Căliman, director adjunct în cadrul Federaţiei Sportului Şcolar Universitar.

„Masa noastră critică pentru viitorii performeri cam aceasta este. Încă să ne bucurăm de rezultatele pe care le mai avem astăzi pentru că, foarte posibil, nu vor mai exista nici acestea în viitorul apropiat. În ultimii 2 ani, am scăzut ca număr de sportivi la nivel naţional cu vreo 25.000 de elevi. Marele regres este suprinzător la fotbal”, a mai spus acesta.

Constantin Căliman susţine că a definitivat un proiect pentru reorganizarea întregului sport românesc, adică înfiinţarea Asociaţiilor Sportive Şcolare în cadrul unităţilor de învăţământ, acesta fiind deja în dezbatere publică.

„O parte din finanţare să fie făcută de către MEC. Finanţarea se poate face şi prin MTS, care are posibilitatea de a obţine finanţări pe cele trei mari paliere: Sportul de performanţă, Sportul pentru toţi, Întreţinerea bazelor sportive şi dezvoltarea infrastructurii. De când e Legea 69/2000, pe a treia variantă nu s-a dat niciun ban. Pentru P2 s-a dat ultima dată până în 2009 sau 2010. Practic, Guvernul trebuie să hotărască un buget anual pentru sport care să fie împărţit: pentru activitatea administrativă a MTS, pentru finaţarea federaţiilor sportive naţionale, pentru întreţinerea bazelor sportive. Mai sunt şi cele 45 de cluburi departamentale în subordine, care din punctul meu de vedere le-aş trece la administraţia locală. Nimeni nu ştie mai bine care este interesul pe plan local, al unei comunităţi”, a declarat Constantin Căliman.

„Privaţi, nu sunt mai mult de 350-400 de milioane de euro, de la zero până sus. Adică nici 0,5% din PIB. Dar dacă finanţezi sportul cu 1% din PIB şi faci lucrativă masa critică din Ministerul Educaţiei, dezvolţi industria consolidată astfel încât să graviteze în jurul fiecărei instituţii sportive, putem spune că 1% azi a adus o creşte la PIB de 4% peste 2-3 ani. Aportul sportului românesc la PIB peste 4-5 ani va fi de 7%. Creezi în acelaşi timp între 350.00 şi 500.000 de locuri de muncă. La fiecare ASŞ vei avea un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar, antrenor la fiecare grupă pe ramură de sport, inerent vei avea nevoie şi de kinetoterapeuţi, ai nevoie de un psiholog, de şoferi. Paradoxal, anul trecut au luat foarte multe microbuze, dar nu au şoferi pentru că nu au voie prin lege să angajeze şoferi. După ce privatul se mai consolidează, mai reduci din sarcina statului şi o pui pe umerii privatului. Dai un procent mai mare din cota de sponsorizare, nişte facilităţi. Încet vom creşte. Noi trăim într-un cerc vicios, nu dăm bani câţi trebuie, nu se practică sportul, nu vine nimeni din servicii, din economia adevărată să contribuie financiar şi stăm şi ne uităm unul la celălalt cum delegaţia României este foarte subţire la Jocurile Olimpice şi nu avem rezultate”, a argumentat Căliman.

Conform calculelor lui Căliman, dacă ASŞ-urile vor fi puse în mişcare, „primele roade ar trebui să apară după 4 ani la nivel de sport de performanţă. Dar din punct de vedere al numărului de practicanţi şi al dezvoltării serviciilor, într-un an de zile. Inclusiv locurile de muncă noi ar trebui să fie posibile din toamnă”.

blank