Solar Impulse 2, avionul alimentat cu energie solară care poate rămâne în aer chiar și luni de zile

În 2016, Solar Impulse 2 avionul cu aspect bizar, acoperit cu peste 17.000 de panouri solare, a arătat lumii o o nouă perspectivă asupra viitorului zborului.

Cu anvergura unui Boeing 747, dar cântărind doar cât un SUV, a înconjurat Pământul fără a folosi o picătură de combustibil. Numit „Solar Impulse 2”, a fost creația exploratorului elvețian Bertrand Piccard și a inginerului elvețian Bertrand Borschberg, construit pentru a prezenta potențialul energiei regenerabile.

După zborul său record, atunci când și-a îndeplinit obiectivul, „Solar Impulse 2” capătă acum o nouă viață

În 2019, Solar Impulse 2 avionula fost cumpărat de Skydweller Aero, o companie aerospațială de ultimă generație americano-spaniolă, care își propune să transforme avionul în primul „pseudo-satelit” viabil comercial din lume, capabil să facă munca unui satelit în orbită, dar cu mai multă flexibilitate și mai puțin impact asupra mediului.

„Un pseudo-satelit este o aeronavă care rămâne sus, să spunem, la infinit”, a declarat CEO-ul Skydweller, Robert Miller. „Asta înseamnă undeva la 30, 60, 90 de zile, poate un an. Și, ca atare, poate face practic orice ți-ai imagina că poate face un satelit”.

Aceasta include furnizarea de telecomunicații și imagistica Pământului, precum și răspunsul la dezastre și monitorizarea resurselor naturale.

Utilizarea unei aeronave pentru astfel de aplicații este mai flexibilă și mai ieftină, deoarece sateliții sunt costisitori și trebuie lansați pe orbită printr-o rachetă, alimentată în general cu combustibili fosili. Este, de asemenea, mai durabil, deoarece sateliții au o durată de viață limitată și, în cele din urmă, sunt scoși din funcțiune, la asta adăugându-se și problema deșeurilor spațiale.

Cercetări recente au descoperit că mari constelații de sateliți ar putea deteriora stratul de ozon prin eliberarea de substanțe chimice pe măsură ce acestea ard la reintrarea în atmosfera Pământului.

După ce a cumpărat „Solar Impulse 2”, Skydweller a petrecut luni de zile modificându-l și l-a pus în funcțiune pentru prima dată în noiembrie 2020. De atunci, a finalizat 12 zboruri de testare, pe vreme însorită, în sud-estul Spaniei.

„Suntem în proces de a-l transforma într-o dronă”, a spus Miller. „Pilotul este încă acolo pentru siguranță, dar acum avem capacitatea de a pilota aeronava în totalitate autonomă”.

Decolările și aterizările sunt încă gestionate de pilot, dar Miller spune că următorul pas este adăugarea de sisteme care vor face avionul automat. „După aceea, putem scoate pilotul din avion. Suntem în curs de începere a construcției unui al doilea avion care nu are deloc cabină de pilotaj”, adaugă el.

Îndepărtarea pilotului și a cabinei de pilotaj face loc pentru sarcini utile mai mari și este un pas necesar pentru a permite avionului să zboare timp de săptămâni sau luni (cel mai lung zbor al Solar Impulse 2 a fost puțin sub cinci zile).

Miller spune că proiectarea aeronavei ar putea fi implementată încă din 2023 și că crede că va exista o piață pentru o flotă de mii de oameni. Companii precum Facebook și Google au testat pseudo-sateliți în trecut, dar fără a dezvolta vreodată un produs comercial.

„Cu siguranță va exista o cerere în creștere pentru tipul de servicii oferite de Skydweller”, spune Jeremiah Gertler, analist în aviație la compania de analiză a pieței aerospațiale și de apărare Teal Group. „În timp ce alții oferă soluții similare și diferite la misiuni de mare altitudine și de anduranță lungă, există un avantaj clar de a fi prima furnică la picnic”.

Monitorizarea oceanelor

Așa cum a fost cazul sateliților, proiectul atrage un interes timpuriu pentru aplicații guvernamentale și militare. Marina SUA a investit cinci milioane de dolari în Skydweller pentru a investiga capacitatea aeronavei de a efectua patrule maritime, pentru care, în prezent, folosește drone care se pare că nu pot zbura mai mult de 30 de ore, și Defense Innovation Unit, o organizație de apărare care caută tehnologii emergente pentru armata SUA, i-a acordat lui Skydweller un contract de 14.000.000 de dolari. Cu toate acestea, Miller spune că vede Skydweller ca fiind în cele din urmă „mult mai comercial decât orientat către guvern”.

Multe dintre aplicațiile sale potențiale au beneficii de mediu, inclusiv monitorizarea utilizării resurselor naturale, de exemplu, cercetarea oceanului pentru pescuitul ilegal sau scurgerile de petrol din operațiunile de foraj la adâncime.

„Există modalități de a face asta cu teledetecția de la o aeronavă, dar este extrem de dificil să o faci de la un satelit”, spune Miller.

Telecomunicațiile vor fi, probabil, o element esențial pentru Skydweller, deoarece utilizarea aeronavei pentru a oferi acces la internet sau celular ar putea fi viabilă din punct de vedere economic acolo unde infrastructura prin satelit sau tradițională nu ar fi.

În noiembrie anul trecut, compania a anunțat un parteneriat cu Telefonica, unul dintre cei mai mari furnizori de rețele mobile din lume, pentru a dezvolta soluții de conectivitate care pot oferi acoperire celulară în regiunile nedeservite sau deservite din întreaga lume. Skydweller ar funcționa ca un „turn celular pe cer”, fără amprentă fizică sau de carbon. Ar putea oferi, de asemenea, infrastructură temporară de comunicații în zonele dezastre.

Misiunea lui Skydweller

Skydweller ar putea oferi, de asemenea, suport aerian în timpul operațiunilor de căutare și salvare, de exemplu în timpul incendiilor forestiere, cu flexibilitatea de a putea decola de pe aeroporturile existente, de a desfășura misiuni la mii de mile distanță și de a rămâne în aer luni de zile, fără emisii de carbon. Este capabil să zboare noaptea pe baterie, folosind energia stocată în timpul zilei.

Printre provocările cu care se va confrunta Skydweller se numără faptul că avionul va avea nevoie de soare pentru a zbura, ceea ce îi va limita utilizarea la anumite latitudini, și reglementările privind aeronavele fără pilot. „Guvernele încă nu s-au gândit la vehiculele fără echipaj, iar amenajarea spațiului aerian pentru o misiune de lungă durată ar fi o nouă provocare”, spune analistul de aviație Gertler.

„Este o adevărată cursă pentru a vedea dacă tehnologia sau reglementările își rezolvă mai întâi problemele, dar există toate motivele pentru a paria pe tehnologie”, adaugă el. „Se pare că vor ajunge la linia de sosire înainte ca guvernul să înceapă chiar să găsească steagul în carouri”.