În România, executările silite ale imobilelor par să curgă, zilele astea, ca dintr-un robinet uitat deschis. Doar că, în cazul Asociației 21 Decembrie – căci despre ea a fost vorba miercuri, 24 februarie – executori, fizici, iar nu o citare, de la ANAF, generică, așa cum s-a întâmplat în cazul Antenelor s-au prezentat la ușa sediului, însoțiți de un echipaj de jandarmi.
Istoria conflictului care are clădirea în care își desfășoară activitatea prestigioasa asociație de revoluționari drept obiect de dispută, începe acum mai bine de 20 de ani. Președintele Asociației, Teodor Mărieș spune că el, când a devenit președinte, sediul fusese deja pierdut, în instanță. ”În urmă cu 13 ani, când am fost ales președinte, l-am găsit pierdut, definitiv și irevocabil, după trei ani a fost casată hotărârea, după încă doi ani, adică din 2007, s-a reluat procesul, RAAPPS nevrând să aloce imobilul pe Legea 10, pentru că a considerat că n-are acte suficiente, iar din 2007 ne judecăm din nou și pot să spun că, după 14 ani de proces, eu nu am văzut niciodată cine sunt proprietarii. Gianni Grigore, unul dintre cei care revendică imobilul, din Germania — am o hârtie din partea statului german că n-a locuit niciodată la adresa pe care inclusiv acum a utilizat-o în instanță”, a explicat Mărieș.
Și totuși, imobilul a fost atribuit acestui proprietar fantomatic – Gianni Grigore. „Este vorba de o hotărâre judecătorească care este dată din vară. RA APPS-ul, Ministerul de Finanțe, Primăria Capitalei și Asociația ’21 Decembrie’ au contestat acea hotărâre, avem termen pe 18 martie, între timp survine această executare, ei ne-au trimis în urmă cu aproximativ două săptămâni că în opt zile vor veni. Am vorbit cu domnul avocat la ultimul termen și mi-a spus să stau liniștit”, a Teodor Mărieș.
El a adăugat că va lăsa toate documentele asociației la sediu, pentru că nu are nimic de ascuns.
„Acte financiar-contabile, istoria Revoluției, actele asociației, corespondența cu toate instituțiile statului și așa mai departe, inclusiv dosarele victimelor care sunt pregătite pentru Înalta Curte și pentru Parchet, tot ce are asociația rămâne aici. Vor să-și bată joc de ele, să-și bată joc de Coposu, de istoria asociației și de tot ce vor ei”, afirmă, cu năduf, Președintele Asociației 21 Decembrie.
În opinia lui, chestiunea trebuia rezolvată de RA APPS. Era treaba Regiei să facă verificări în arhiva gospodăriei de partid, care este secretizată, clasificată și neinventariată după 26 de ani. „Când tu nu ai acces la o arhivă, nu poți să găsești un document care să te ajute, înseamnă că n-ai cum să termini acel proces niciodată sau se poate face o retrocedare, nu vreau să spun altfel, anapoda. Noi reacționăm normal. Chiar nu vreau să provocăm pe nimeni și nici noi să nu fim provocați. Vom vedea. Respectăm legea. Avem termen pe 18 martie, ne judecăm, avem documente care confirmă că nu-i în regulă ce e aici, dacă nimeni nu ia o hotărâre, statul român o să mai piardă un imobil, așa cum a pierdut probabil mii de imobile din marea gospodărie a partidului comunist”, mai spune, pe moment neputincios, revoluționarul.
Acuma, dacă poți revendica un imobil cum este Palatul Herman Spyer – cel în care-și desfășoară activitatea Asociația 21 Decembrie, cum să n-o faci? Palatul Herman Spayer aparţine grupului de edificii de pe strada Batiştei, aflându-se pe lista monumentelor istorice, întocmită de Ministerul Culturii şi Cultelor. Iniţiativa ridicării acestei clădiri, în anul 1900, i-a aparţinut industriaşului Herman Spayer, lucrările fiind coordonate de arhitectul Louis Blanc.
Arhitectonic, stilul Louis al XV-lea defineşte edificiul, acesta remarcându-se printr-o eleganţă specifică familiilor înstărite. Printre elementele decorative ale palatului se numără sculpturi din bronz, coloane realizate din marmură, tapetul de mătase şi alte ţesături fine. Mărturii ale fastului de la începuturile palatului sunt frescele ce ilustrează diverse momente din viaţă. Redonta curtezanelor. În curtea clădirii tronează soclul cu bustul lui Corneliu Coposu.
Palatul a avut numeroase utilizări de-a lungul timpului. Înainte de 1989, a fost administrat de Partidul Comunist drept sediu de protocol şi depozit pentru obiecte de artă, urmând ca, după 1990, să devină locul de întâlnire a Asociaţiei „21 Decembrie 1989”. Banca Marmorosch a fost, de asemenea, găzduită de Palatul Herman Spayer.