Materialele sintetice sunt materiale fabricate de om prin procese chimice, și sunt folosite pe scară largă într-o varietate de produse de zi cu zi, de la ambalaje, haine, încălțăminte, jucării până la componente de mașini și echipamente electronice.
Unul dintre cele mai cunoscute materiale sintetice este plasticul. Cu toate acestea, o problemă comună a materialelor sintetice, în special a plasticului, este mirosul puternic pe care îl pot degaja.
Mirosul de plastic
Mirosul de plastic este de obicei asociat cu substanțele volatile organice (VOCs) care sunt eliberate în aer de la suprafața materialului. VOCs sunt compuși organici care se evaporă ușor la temperatura camerei.
Aceste compuși pot include monomeri nelegați, aditivi, plastifianți, antioxidanți, coloranți și alte substanțe chimice care sunt adăugate în timpul procesului de fabricație pentru a conferi plasticului proprietățile dorite. În unele cazuri, mirosul poate fi cauzat de substanțe chimice reziduale care sunt eliberate de la material în timpul procesului de producție.
Cum să identifici materialele sintetice
Materialele sintetice sunt adesea folosite pentru a imita proprietățile altor materiale, cum ar fi lemnul, pielea sau țesăturile naturale. Acest lucru poate face uneori dificilă identificarea lor la o inspecție superficială. Cu toate acestea, există câteva caracteristici și tehnici care pot ajuta la identificarea lor:
Aspectul și textura: Multe materiale sintetice, cum ar fi poliesterul sau vinilul, au o textură netedă și uniformă, în comparație cu textura mai neregulată și naturală a materialelor organice, cum ar fi bumbacul sau pielea. De asemenea, suprafețele sintetice pot avea adesea un aspect mai lucios.
Flexibilitatea și elasticitatea: Materialele sintetice tind să fie mai elastice și flexibile decât cele naturale. De exemplu, un material de plastic va reveni rapid la forma sa originală după îndoire, în timp ce un material natural, cum ar fi lemnul, va rămâne îndoit sau va reveni la forma sa originală mai lent.
Greutatea: Materialele sintetice sunt adesea mai ușoare decât materialele naturale echivalente. De exemplu, un obiect realizat din plastic va fi mai ușor decât unul realizat din sticlă sau metal.
Rezistența la apă: Materialele sintetice, cum ar fi plasticul și nailonul, sunt adesea rezistente la apă, în timp ce materialele naturale, cum ar fi bumbacul sau lemnul, tind să absoarbă apa.
Mirosul: Cum am discutat mai devreme, multe materiale sintetice, cum ar fi plasticul, pot emana un miros puternic de chimicale, în special când sunt noi.
Eticheta produsului: Verificați eticheta produsului. Producătorii sunt adesea obligați să listeze materialele folosite într-un produs. De exemplu, eticheta de pe o haină ar putea indica dacă este realizată din materiale naturale, cum ar fi bumbacul, sau din materiale sintetice, cum ar fi poliesterul.
Testul de ardere: Acesta este un test mai avansat și trebuie făcut cu precauție. Un mic eșantion de material este aprins și observat. Materialele sintetice tind să se topească și să se retragă de la flacără, în timp ce materialele naturale tind să ardă cu o flacără constantă. De asemenea, fumul și mirosul rezultat pot oferi indicii suplimentare: fumul de la arderea materialelor sintetice este adesea negru și gros, cu un miros chimic, în timp ce materialele naturale tind să producă un fum mai alb și un miros mai puțin intens.
Este important să se țină cont de faptul că multe produse moderne sunt realizate dintr-o combinație de materiale naturale și sintetice, așa că este posibil să fie necesar să se folosească mai multe dintre aceste tehnici pentru a determina compoziția completă a unui material.
Impactul asupra sănătății
Expoziția la VOCs poate avea efecte negative asupra sănătății, deși nivelul de risc depinde de tipul și concentrația de compuși la care o persoană este expusă. Simptomele pot varia de la iritații ale căilor respiratorii, ale ochilor sau ale pielii, la dureri de cap, amețeli, oboseală și în cazuri extreme, leșin. Persoanele cu afecțiuni preexistente, cum ar fi astmul sau alte afecțiuni respiratorii, pot fi mai sensibile la efectele VOCs.
Minimizarea expunerii
Pentru a minimiza expunerea la VOCs și mirosul de plastic, este important să se ia câteva măsuri de precauție:
Ventilarea adecvată: Asigurați-vă că spațiul în care lucrați sau locuiți este bine ventilat pentru a dilua concentrația de VOCs din aer.
Curățați produsele noi: Curățați suprafețele produselor noi de plastic cu apă și săpun înainte de a le folosi. Acest lucru poate ajuta la eliminarea unei părți din reziduurile de pe suprafață.
Lăsați produsele să se aerisească: Lăsați produsele de plastic să se aerisească în aer liber sau într-un spațiu bine ventilat înainte de a le aduce în interior. Acest lucru poate ajuta la reducerea cantității de VOCs care sunt eliberate în interiorul locuinței sau biroului.
Alegeți produse fără miros: Dacă este posibil, alegeți produse de plastic fără miros sau cu un miros minim. Unele companii produc materiale de plastic cu o concentrație mai mică de VOCs, sau care au fost tratate pentru a reduce mirosul.