Iohannis, nemulțumit de scurgerea în presă a proiectului privind legile siguranței naționale

Președintele Klaus Iohannis s-a arătat nemulțumit, marți, de faptul că presa a dat publicității câteva proiecte legislative care au în vedere modificarea legilor siguranței naționale.

Aflat în vizită oficială la o școală din Buzău, Klaus Iohnnis a fost întrebat de jurnaliști cum vede aceste propuneri de modificări, care au provocat deja reacții negative în rândul societății civile.

Președintele Klaus Iohannis a explicat că aceste viitoare modificări trebuie realizate deoarece actualele legi privind siguranța națională sunt învechite, fiind concepute la începutul anilor 90, ”când democrația era nouă”.

Mai mult, Klaus Iohannis a declarat că draftul care a fost publicat în presă nu este destinat publicului larg, precizând că știe cine este cel vinovat pentru scurgerea de informații.

Cu toate acestea, șeful statului nu a vrut să spună despre cine este vorba.

Ba, mai mult decât atât, Iohannis a inventat și o expresie, ”self evidente”, un amestec de limba engleză cu limba română.

”A fost întocmit un proiect, câte un proiect pe aceste legi. Acum ne aflăm în faza în care avem primul draft. Acesta nu este destinat publicului larg, este un prim draft care urmează să fie analizat de Guvern, de CSAT, pe urmă de Parlament. Cineva – și știm cine – a considerat că este bine acum să le dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijorați, cu toate că avem doar un prim draft.

Aceste legi vor intra în discuția Guvernului, vor fi dezbătute, vor intra în CSAT, vor fi dezbătute, vor fi modificate, vor intra în Parlament, unde specialiștii, comisiile de specialitate vor interveni și, sigur, dacă anumite abordări din primul draft nu sunt bune, vor fi corectate. Aceste chestiuni sunt, ca să zic așa, self evidente.” – a spus președintele României.

În continuare, Klaus Iohannis a ținut să sublinieze faptul că viitoarele modificări legislative care vor fi făcute nu vor însemna ”o restaurație a vechii Securități” comuniste.

”Nu-și dorește nimeni o restaurație a vechii Securități sau o încălcare a drepturilor cetățenești sau altceva. Astea sunt niște speculații care sunt pur și simplu eronate. Eronată este și scurgerea acestor prime forme către media și, în final, acuma am trecut de această fază. Personal, mă voi îngriji ca acolo unde draftul nu n-a avut încă o formă corespunzătoare timpurilor noastre să fie corectat. Deci aceste îngrijorări la acest moment, după părerea mea, nu sunt necesare. Atunci când vor ajunge în dezbatere publică, aceste îngrijorări sau unele care mai rămân atunci în picioare trebuie aduse la cunoștiința legiuitorilor, pentru a putea fi corectate.” – a mai spus șeful statului.

Ce prevede ”primul draft” pentru modificarea legilor siguranței naționale

Persoanele fizice şi juridice, precum şi autorităţile şi instituţiile publice vor fi obligate să acorde sprijin SRI la cerere pentru derularea operaţiunilor sale, arată un proiect de lege pentru funcţionarea SRI, aflat în dezbaterea coaliţiei de guvernare, potrivit News.ro.

Aceste obligaţii nu există în legea actuală de funcţionare a SRI, în vigoare încă din 1992.

Conform proiectelor referitoare la securitatea naţională discutate în coaliţie, şeful SRI poate fi demis mai uşor de preşedintele României, dar Parlamentul nu mai poate iniţia demiterea directorului SRI, SRI devine autoritatea naţională în domeniul interceptării comunicaţiilor, procurorii pot intra în sediile SRI pentru a efectua anchetă doar cu aprobarea preşedintelui CSAT, care este şeful statului, iar ofiţerii SRI pot fi audiaţi, percheziţionaţi sau reţinuţi doar de procurori anume desemnaţi.

Mai multe ONG-uri au transmis protestul lor faţă de aceste prevederi, despre care afirmă că fac parte din planurile puterii politice de a oferi impunitate şi puteri sporite agenţilor din serviciile de securitate.

Proiectul de lege consultat arată că persoana căreia un angajat al SRI i-a cerut sprijinul e obligată să păstreze secretul ”asupra aspectelor care au făcut obiectul cererii”.

Proiectul de lege nu prevede sancţiuni pentru persoanele fizice şi juridice care nu sprijină SRI la cerere.

În schimb, prevede că beneficiarii legali ai serviciilor furnizate de SRI răspund civil, disciplinar sau material pentru prejudiciile cauzate de neluarea măsurilor necesare, în conditiile legii.

Faptul că preşedintele ar urma să primească puteri sporite, iar Parlamentul să fie exclus din procedura de demitere a directorului SRI este inacceptabil în opinia unor ONG-uri, fiind vorba despre limitarea puterii Parlamentului în privinţa controlului serviciilor de securitate, iar adâncirea simbiozei între şeful statului şi şeful SRI nu face decât să sporească tentaţia puterii şi a impunităţii.

Cum au recționat până acum liderii politici la această ”scurgere de informații”

În urmă cu câteva zile, prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a afirmat că nu a văzut drafturile legilor siguranţei naţionale şi a refuzat să comenteze documente care nu au fost făcute publice în mod oficial.

“Niciodată ca lider al PNL şi al coaliţiei nu voi fi de acord să fie încălcate – Doamne fereşte! – libertăţi ale individului, libertăţi ale presei sau libertăţi în general câştigate foarte greu timp de 32 de ani în această ţară”, a spus europarlamentarul, potrivit News.ro.

Rareş Bogdan a explicat că în total sunt zece proiecte de legi la care lucrează o comisie şi că drafturile acestora nu au fost discutate încă în coaliţia de guvernare. El a spus că proiectele vor fi discutate în coaliţie, nu doar între liderii partidelor aflate la guvernare.

La rândul său, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că Parlamentul va lua în discuţie legile siguranţei naţionale doar atunci când întregul pachet va ajunge în legislativ, cu avizele din Guvern.

”Eu am înţeles că le trec prin Guvern. Aştept întreg pachetul. Aţi văzut că Parlamentul a constituit o comisie specială şi nu vom discuta legile siguranţei naţionale până nu vine întregul pachet la Parlament cu avizele din Guvern, pentru că Guvernul trebuie să-şi asume acest lucru. (…) În momentul în care toate legile, toate, vor veni la Parlament promovate prin Guvern, atunci se vor discuta în comisie”, a declarat Marcel Ciolacu miercuri, la Parlament.

El a precizat că nu cunoaşte forma definitivă şi a refuzat să vorbească despre propunerile făcute în proiectele existente la acest moment.