Actualitate, Featured

Într un moment de sinceritate, Teodorovici spune că nu a fost ceruta parerea BNR in privinta repatrierii aurului Romaniei

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, care este și senator de Tulcea, a declarat, luni, că nu a avut discuții cu reprezentanții Băncii Naționale a României (BNR) despre proiectul de lege privind repatrierea aurului.

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici,moment de sinceritate

„Eu, Minister de Finanțe, n-am avut o discuție pe acest subiect”, a afirmat, luni, Eugen Teodorovici, în cadrul unor declarații de presă.Ministrul Finanțelor a reamintit că a spus că ar fi foarte interesant pentru opinia publică să fie prezentat actul în baza căruia această cantitate de aur se află în altă parte decât Banca centrală a României și care au fost condițiile de depozitare, de utilizare și de garantare.

„Atunci vom fi cu toții foarte clari sau ne va fi tuturor foarte clar motivul, scopul și costul respectivului transfer de aur din România către altă bancă. (…) Ca ministru de Finanțe, aș vrea să văd foarte clar acest act care a stat la baza acestui transfer, pentru că de-acolo vom avea răspuns la alte întrebări: dacă acel aur poate fi important, pentru noi, ca garant, parțial, total sau deloc. După acel pas, putem să spunem mai multe. Ca ministru de Finanțe, este clar că trebuie să ai un temei sau un fundament mai bine așezat pentru a garanta tu ca țară, că îți poți, atunci când timpul o impune, rambursa anumite datorii, să te poți împrumuta la alte costuri în piață. Sunt lucruri care contează. Cel mai important ar fi să vedem acel act, dacă există, presupun că există un astfel de act în baza căruia acel aur a fost transferat din România la Londra”, a mai afirmat Teodorovici.

Eugen Teodorovici,senator de Tulcea şi ministrul finanţelor moment de sinceritate

Senatul a adoptat, luni, în calitate de prim for sesizat, proiectul legislativ inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae care prevede ca Banca Națională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv aproape 56 de tone de aur.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României a fost adoptată în plenul Senatului cu 60 de voturi „pentru”, 29 de voturi „împotrivă” și 16 abțineri. Comisia de buget-finanțe a Senatului a adoptat, marți, raport de admitere a proiectului de lege.

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaționale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme și 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaționale ale țării. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeșai din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operațiuni care vizează aurul României.

Față de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.

Senatul a adoptat inițiativa legislativă ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaților având rol de for decizional. În plus, pentru a intra în vigoare, acest proiect de lege trebuie să fie aprobat de Banca Centrală Europeană (BCE).

Față de declarațiile ministrului Finanțelor făcute la data de 6 martie, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a explicat, la data de 7 martie, situația legată de rezerva de aur a României. „Banca Națională a României a făcut un apel public săptămâna trecută prin care îi îndemna pe toți cei care se pronunță în legătură cu rezerva de aur a României să consulte documentele oficiale ale băncii. Cu toate acestea, într-o declarație recentă, Ministrul de Finanțe, dl. Eugen Teodorovici, a ridicat câteva probleme pe acest subiect, al căror răspuns se găsește deja în documentele menționate sau în alte luări de poziție ale reprezentanților BNR”, spunea, la începutul lunii martie, Suciu.

Printre lucrările reprezentanților Băncii centrale sunt următoarele: Alina Constantinescu, „Despre risc și randament în administrarea rezervei de aur a țării”, opiniibnr.ro/index.php/finante/153-despre-risc-si-randament-in-administrarea-rezervei-de-aur-a-tarii; Victor Andrei, „Despre administrarea rezervei de aur a României”, opiniibnr.ro/index.php/finante/145-despre-administrarea-rezervei-de-aur-a-romaniei. Astfel, costurile de custodie a aurului din străinătate, precum și alte informații legate de rezerva de aur și valută sunt prezentate an de an în Raportul anual al BNR. Ultimul raport, cel pentru 2017, le prezintă în „Capitolul 16 – Situațiile financiare ale BNR”. Pentru anul 2017, costurile de custodie au fost de 309.000 de lei (Raport Anual 2017, pagina 275).

„Toate aceste evoluții sunt auditate de firme de audit internațional, așa cum este specificat în raportul de audit atașat Raportului anual. Este regretabil că ministrul de Finanțe pune în discuție statutul rezervei de aur a țării, fără să țină cont de referințele respective, cu toate că ar trebui să știe că garanția oferită de BNR pentru împrumuturile statului român se bazează și pe valoarea rezervei de aur, iar această valoare îi permite diminuarea costurilor de finanțare. Contul de aur deținut de BNR la Banca Angliei, una dintre cele mai prestigioase şi mai sigure bănci centrale din lume, este un cont alocat, respectiv lingourile aflate în custodie pot fi identificate în orice moment, după numărul unic al barei, greutate și titlul de fineţe al aurului. Efectuarea de operațiuni printr-un astfel de cont se realizează numai în baza instrucţiunilor transmise de BNR către Banca Angliei, aurul deținut în acest cont neputând fi utilizat de către custode”, a susținut Suciu.

Acest cont la Banca Angliei a fost deschis înainte de anul 1990, iar BNR informează lunar în legătură cu evoluția rezervei de aur prin comunicate de presă și anual, în Raportul adresat Parlamentului, „datele sunt prezentate cu certificarea celor mai importante firme de audit, conform standardelor practicate de băncile centrale europene”, a reamintit purtătorul de cuvânt al Băncii centrale.

„BNR monitorizează atent contul de aur și a efectuat trei acțiuni de verificare până în prezent (în anii 2016, 2017 și 2018). Următoarea acțiune de verificare a rezervei este programată în a doua parte a acestui an”, a concluzionat Suciu.