Lumea scriitorilor a fost zguduită din temelii după ce au apărut imagini video din momentul arderii cărții ”Frumoasele străine” a scriitorului Mircea Cărtărescu. Se pare că acest gest a fost făcut după ce scriitorul a apărut în videoclipul piesei ”Despre smerenie” al trupei Taxi în care este atacată construirea Catedralei Mântuirii Neamului.
Imediat după acest incident, scriitorul Ioan Mihai Cochinescu a reacționat dur și spune că avem a face cu o formă de nazism, de terorism cultural periculos și cere intervenția organelor abilitate:
”A FOST ARSĂ, PUBLIC, O CARTE. CE POATE FI MAI RĂU DECÂT NAZISMUL? Iată o întrebare pe care nici în cel mai cumplit coşmar nu mi-aş fi putut-o imagina. Dar astăzi am aflat răspunsul: mai rău decât nazismul este răutatea/fanatismul/aberaţia/inconştienţa/subcultura omului aparent normal, obişnuit, pe care nu l-ai crede în ruptul capului de asemenea gesturi oripilante.
După ce că, recent, s-a stârnit un val de oprobiu incredibil şi halucinant legat de interpretarea mesajului unui text al unei piese muzicale, iată că un cetăţean tânăr al patriei noastre s-a gândit să dea foc, public (auto-filmându-se, foarte mândru de isprava sa) unei cărţi scrise de Mircea Cartarescu, sugerând că este o formă de protest.
N-aş fi scris nici un rând din această postare, dacă n-aş simţi primejdia reală a apariţei unei forme de extremism şi terorism autohton, sub ochii noştri. Mă întreb dacă legislaţia României permite aşa ceva şi dacă nu, care ar fi măsurile de protecţie împotriva unui astfel de vandalism (repet, afirmat şi confirmat public).
A da foc public unei cărţi validate moral, estetic şi legal de editarea ei de către o instituţie protejată de legile româneşti şi internaţionale în vigoare este un act foarte grav. Este, repet, în egală măsură un act extremist şi terorist. Pe lângă că e terifiant, e un exemplu de anti-educaţie mai ales pentru tinerii elevi încă minori care au acces liber la internet.
Aceşti tineri pot înţelege că ar putea fi un model demn de urmat şi ne putem aştepta la incendierea, de exemplu, a unor manuale, a unor autori clasici etc., pur şi simplu pentru că unora dintre elevi nu le-ar conveni cutare sau cutare profesor sau autor.
Aş sugera ca organele îndreptăţite să apere drepturile democratice cetăţeneşti ale poporului român să se autosesizeze şi să dea o aspră pedeapsă unui atare mod de a înţelege patrimoniul nostru cultural naţional.”, susține scriitorul pe pagina sa de Facebook.