Datoria publică în România va crește în acest an cu aproape 26 miliarde de euro în 2020, urmând să ajungă la 100,65 miliarde de euro, adică 46% din PIB. La începutul acestui an, Ministerul Finanțelor și-a construit o proiecție de finanțare pentru 2020 în jur de 18 miliarde de euro, bani cu care ar fi trebuit să se acopere deficitul bugetar de 3,6% și să se refinanțeze datoria acumulată în anii trecuți.
Pandemia de coronavirus în România a dat peste cap planurile Finanțelor lui Florin Cîțu și astfel se vor mai adăuga alte 8 miliarde de euro la datorie, întrucât veniturile la buget suferă. ”26 miliarde euro înseamnă 5.200 km. de autostrăzi și căi ferate. Pentru conformitate: în anul 2019, datoria publică a crescut cu 9 miliarde euro. În anul 2018, cu 6,3 miliarde euro. În anul 2017, cu 3,35 miliarde euro. Total 3 ani = 18,65 miliarde. Investiții realizate: 19,14 miliarde euro. Acestea sunt cifrele. Cine se laudă acum ne îndatorează într-un an de 1,5 ori mai mult decât au fost datoriile din anii trecuți. Dar iată că nu vom avea investiții măcar de 26 miliarde euro în acest an ca să putem măcar să găsim vreo scuză acestei aventuri costisitoare”, susține economistul Adrian Căciu.
În primele șase luni de mandat, Cîțu a împrumutat 54 de miliarde de lei.
Consiliul Uniunii Europene a anunțat lună trecută că dacă România nu schimbă politicile bugetare actuale deficitul bugetar va fi anul acesta de -9,2% din PIB și se va adânci la -11,4% din PIB în 2021. Datoria publică este estimată să crească spre jumătate din PIB în 2020. Consiliul spune că România era deja în criză bugetară înainte să fie lovită de pandemia COVID 19, din cauza politicii de expansiune fără discernământ a cheltuielilor cu salariile și cu pensiile de stat care a început din 2016.
Principala atenționare rămâne majorarea pensiilor cu 40%, prevăzută pentru toamna acestui an, care ar fi urmată de o recalculare pozitivă în 2021. Recent, agenția de rating Standard&Poor’s a sugerat ca pensiile să nu crească mai mult de 10%. De altfel, ministrul Cîțu a admis că majorarea prevăzută în lege, de 40%, ar putea fi de 10%.