Îţi este indispensabil; e companionul tău în orice clipă. Îl iubeşti, te bucuri odată cu el şi simţi când îl doare ceva. Dar atunci când ceva nu funcţionează aşa cum trebuie, altcineva trebuie să remedieze acea problemă. Corpul tău ţi-e cel mai bun prieten din lume. Cu toate astea, uneori ştii atât de puţine despre el…
1 Corpul uman este un laborator chimic ambulant
El conţine peste 40 de elemente, 99% dintre ele fiind carbon, hidrogen, azot şi oxigen. (hidrogenul şi oxigenul, singure, reprezintă 87% din masa corpului uman – celulele sunt în majoritate alcătuite din apă – amestec de hidrogen şi oxigen. Da, într-adevăr eşti ceea ce mănânci. O sănătate bună depinde de o chimie echilibrată a organismului, respectiv un raport de 80/20 între alcalin şi acid. Un raport sănătos este de 80% mâncare ce produce substanţe alcaline (frunze şi rădăcini de legume, fructe zemoase, fasole, alte vegetale şi tuberculi) şi 20% mâncare ce produce substanţe acide (proteine, precum carne, peşte şi cereale integrale).
2 Oxigenul ucigaş
Avem nevoie de el pentru a trăi. În fapt, adulţii au nevoie să inhaleze cam 40 de kilograme de oxigen zilnic. Dar dozele concentrate, pe perioade lungi, distrug celulele pulmonare, ducând la comă şi moarte. La fel se întâmplă şi cu apa. Stă la baza vieţii, dar prea multă dintr-o dată diluează circulaţia sangvină şi deteriorează balanţa electrolitică, ducând la stop cardiac. Aşa că, respiră şi bea în mod responsabil.
3 Ficatul – the big boss
Un ficat de bărbat adult este – mai ales în nopţile de luni, prietenii ştiu de ce – de mărimea unei mingi de fotbal. El cântăreşte 1,360 grame şi se află în partea de sus, dreapta, a abdomenului, fiind protejat de coaste. Pe lângă creier, el este cel mai complex organ versatil. Gândeşte-te la el ca fiind instalaţia organismului în care au loc toate procesele chimice. Funcţionarea ficatului afectează aproape toate procesele care au loc în organism. El filtrează toxinele (purifică un litru de sânge în fiecare minut), reglează absorbţia grăsimilor şi ajută la menţinerea echilibrului hormonal.
Un ficat sănătos procesează 720 de litri de sânge pe zi. El depozitează fier şi multe vitamine şi produce substanţe chimice pentru coagularea sângelui şi peste jumătate din cantitatea de colesterol din organism. Restul provine din mâncare. Glumim adesea pe tema obiceiurilor nesănătoase de mâncat, spunând că organismul uman este un templu ce venerează mâncarea de tip „junk food”. Adevărul este însă, că mâncarea nesănătoasă afectează ficatul. Prăjelile şi mâncarea procesată, mâncatul în exces şi excesul de alcool îl obosesc. Pănă la urmă, şi el poate ceda. Iar atunci când se întâmplă acest lucru, buna funcţionare a organismului este afectată. Printre afecţiunile serioase ale ficatului se numără hepatitele de tip A şi B (inflamare), icterul (îngălbenirea din cauza proastei filtrări a sângelui) şi ciroza – ficat cicatrizat şi uscat, a cărui funcţionare este paralizată. Dacă nu este tratată din timp, ciroza poate fi fatală. Abuzul de alcool este una dintre principalele cauze ale acestei boli. În SUA, mai mult de jumătate dintre cazurile de ciroză sunt provocate de hepatite, reacţii adverse la medicamente şi alte boli.
Un ficat poate fi menţinut sănătos printr-o dietă adecvată, exerciţii fizice şi suplimente alimentare. Printre acestea: vitamina C (are rol de imunizare) şi anumite produse vegetale, precum silimarina şi lemnul dulce.
4 Inima mea, mă joac-aşa…
Dar locul său nu este în partea stângă a pieptului. Ea se află aproape de centru, între plămâni. Se întinde uşor înspre stânga, adică acolo unde simţi că bate. La majoritatea adulţilor, inima este cam dublul unui pumn. O inimă normală bate cam de 100.000 de ori pe zi – 35 de milioane de ori pe an. Dacă luăm în calcul durata medie a vieţii, inima ta va bate între 2,5 – 3 miliarde de ori, pompând peste 200 de milioane de litri de sânge. Un muşchi mic, dar o adevărată industrie! Prin sistemul cardiac circulă aproximativ 5,6 litri de sânge la fiecare 20 de secunde. La fiecare 24 de ore, acel sânge traversează 19.312 kilometri. Muşchii inimii tale folosesc o forţă de pompare a sângelui asemănătoare cu cea de care ai nevoie pentru a presa o minge de tenis şi care poate pulveriza un şuvoi de sânge la o înălţime de aproximativ 9 metri.
Aorta, cea mai mare arteră din organism, este de grosimea unui furtun de grădinărit. Dacă ai putea deşira toate vasele de sânge, inclusive capilarele din corpul tău, ele s-ar întinde pe o lungime de aproape 100.000 de kilometri, putând înconjura Pământul de 2 ori şi jumătate. Capilarele sunt atât de fine, încât 10 dintre ele împletite, abia ar avea grosimea unui fir de păr. Inima omului continuă să bată chiar şi atunci când este îndepărtată din corp, sau tăiată în bucăţi.
5 Locaţii, locaţii, locaţii
Cât de lungă este durata vieţii tale, depinde în oarecare măsură şi de locul în care trăieşti. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, speranţa medie de viaţă a crescut la nivel mondial la 67 de ani. În Japonia este de 81 de ani, în timp ce în Swaziland, sistemul de sănătate aflat la pământ şi provocarea SIDA fac ca ea să fie de numai 32,6 ani. Un raport realizat în mai mult de 170 de ţări, şi care ia în calcul mai mulţi factori, arată faptul că locurile cele mai bune în care poţi trăi sunt cele din Occident. Pentru al patrulea an consecutiv, Norvegia este în fruntea listei, urmată îndeaproape de Suedia, Australia, Canada, Olanda, Belgia, Islanda, SUA, Japonia şi Irlanda. Ţările cu grad mare de risc sunt: Nigeria, Burkina Faso, Mali şi Sierra Leone.
Norvegienii născuţi între anii 2000 şi 2005 au o speranţă de viaţă de 78,9 ani; cei născuţi în Zambia, în aceeaşi perioadă, se pot aştepta să trăiască numai 32,4 ani. Fără a surprinde pe nimeni, următoarele ţări au programe universale de asistenţă în domeniul sănătăţii: Norvegia, Suedia, Australia,
Canada, Olanda, Belgia, Japonia şi Irlanda, mai puţin SUA şi Islanda. România? Mai încolo…
6 „Animalele” de pe tine
Corpul tău este alcătuit din aproximativ 100 de miliarde de celule, majoritatea dintre ele fiind reprezentate de microbi: fungi, bacterii, viruşi şi alte particule străine. Numai pielea găzduieşte organisme vii care depăşesc ca număr populaţia totală de pe Terra. În intestinele tale trăiesc cam un kilogram de bacterii – chiar înainte de a îngurgita, să zicem, mâncare mexicană picantă. Bacteriile din organismul şi de pe pielea ta sunt mult mai multe decât celulele umane. Fiecare centimetru pătrat conţine o medie de 32 de milioane de bacterii. În fapt, un procent de aproximativ 10% din greutatea ta este alcătuit din bacterii, aşa că atunci când urmezi un regim de slăbit, trebuie să ai în vedere şi igiena personală. Tot ca o statistică, în gura ta există mai multe bacterii decât locuitorii din America de Nord.
7 Coastă contra coastă
În ciuda legendei biblice că Eva a fost creată din coasta lui Adam, bărbaţii au acelaşi număr de coaste ca şi femeile. În fiecare caz, 24. Numai unul din 20 de oameni are o pereche în plus sau în minus de coaste.
8 Nu eşti Napoleon!
Studiile din domeniul neurologiei arată că majoritatea oamenilor nu ar trebui să încerce să facă mai multe lucruri deodată. Distragerea atenţiei împiedică obţinerea de performanţe, ea fiind cauzată de limitele cunoaşterii urmane.
Condusul maşinii în timp ce vorbeşti la telefonul mobil, chiar şi dacă ai dispozitiv hands-free, reduce nivelul de concentrare şi viteza de reacţie cu până la o secundă – care poate fi fatală la o viteză de peste 90 km/h. Creierele tinerilor procesează mai repede. Dar ele pot fi uşor distrase şi durează destul de mult până să-şi recapete eficienţa, potrivit studiilor cercetătorilor de la Universitatea Oxford. Unor grupuri de persoane, cu vârste cuprinse între 18-21 de ani şi 35-39 de ani, le-au fost alocate 90 de secunde pentru a codifica imagini în numere. Tinerii au fost cu 10% mai eficienţi, în cazul în care nu au fost întrerupţi. Dar după ce grupurile au fost întrerupte, performanţele celor între 18-21 de ani au fost mai scăzute, comparativ cu cele ale grupului de persoane mai în vârstă.
9 Stângacii
Peste 17% dintre noi suntem stângaci – cu 50% mai mulţi bărbaţi decât femei (lucru valabil şi în cazul gorilelor şi cimpanzeilor). Stângacii sunt mai buni la activităţi care reclamă gândire spaţială şi reacţii rapide. Cu toate astea, nu există dovezi că stângacii sunt mai inteligenţi sau mai creativi decât dreptacii. „Stângăcia” este asociată atât cu performanţe de top, dar şi cu afecţiuni neurologice, precum sindromul Down, dislexie şi autism. Stângaci faimoşi de-a lungul timpului: Einstein, da Vinci, Nikola Tesla, Picasso şi şapte preşedinţi americani, Goethe, Garbo, Goldie Hawn, Benjamin Netanyahu, Rex Harrison, Richard Simmons, Cary Grant, Iulius Caesar, Sid Caesar, Paul McCartney, Ross Perot, Fidel Castro, Charlie Chaplin, Jay Leno, Nelson Rockefeller, Alexandru cel Mare, George Burns, Tom Cruise, Nicole Kidman, Raphael, David Letterman, Edward R. Murrow, Pelé, Harpo Marx, Benjamin Franklin, M.C. Escher, Oliver North, Rock Hudson, Oscar Wilde, Robert De Niro, Vincent van Gogh, H.G. Wells, Michelangelo, W.C. Fields, Steve Forbes. Dar şi Jack Spintecătorul, John Dillinger, Criminalul din Boston, Billy the Kid.
Debutează devreme. În funcţie de ce deget suge fătul, se poate face o corelaţie între ce mână va folosi mai târziu copilul pentru a scrie. Unii cercetători susţin că există o legătură între mâna cu care scrii şi nivelul ridicat al testosteronului; alţii sugerează faptul că emisfera dreaptă a creierului – mai dezvoltată în cazul stângacilor – îi face pe aceştia să fie mai creativi din punct de vedere artistic. Oamenii au tendinţa de a mesteca mâncarea pe partea care corespunde mâinii cu care scriu. În Asia de Sud-Est şi Europa de Est trăiesc cei mai mulţi stângaci din lume, cei mai mulţi dreptaci fiind în restul Europei şi Africa. Dreptacii trăiesc, în medie, cu 9 ani mai mult decât stângacii (poate, în mare parte, datorită faptului că stângacii sunt răniţi sau ucişi de maşinării şi mecanisme proiectate pentru dreptaci?)
10 Suntem toţi uzi
Potrivit unor estimări ale industriei de îmbuteliere a apei, un american foloseşte în medie peste 11.000 de litri de apă, lunar. Asta înseamnă 44.000 de litri pentru o familie alcătuită din patru persoane. Pe durata vieţii, fiecare om generează aproape 38.000 de litri de salivă şi peste 45.000 de litri de urină. Oamenii pierd apă prin 2 milioane de glande sudoripare (numai la nivelul picioarelor există 250.000), precum şi prin expiraţie şi eliminarea substanţelor reziduale. Apa este singura substanţă prezentă în mod natural în trei stări – lichidă, solidă (gheaţa) şi gazoasă (vapori sau abur). În două dintre aceste forme, ea este prezentă în organismul tău – şi nu este vorba despre gheaţă sau aburi. Creierul este alcătuit din 75% apă şi 22% oase. Mai puţin de 3% din apa de pe Pământ este potabilă; 90% din cantitatea de apă la nivel planetar se află în Antarctica – pentru moment.
Ca să fii sănătos, nu trebuie să mergi în fiecare zi la toaletă pentru a defeca. Regularitatea cu care îţi cureţi intestinele diferă de la individ la individ şi în funcţie de dietă. Unii oameni merg de mai multe ori pe zi, alţii doar de trei ori pe săptămână.