Risipa de mâncare se întâmplă la un alt nivel în vremea pandemiei. Fermierii au ajuns să-și arunce propria producție. Acest lucru se întâmplă pe glob. Laptele și ouăle sunt aruncate, strugurii putrezesc iar porcii sunt îngropați, potrivit Bloomberg. Însă există și un aspect surprinzător: cantitatea totală de mâncare aruncată, la nivel mondial, s-ar putea să nu fie mai mare ca de obicei, când o treime din producția globală ajungea la groapa de gunoi.

Vezi de ce au ajuns fermierii să arunce ouale și laptele

Ceea ce s-a schimbat față de situația de dinainte este că, în loc să fie aruncate de consumatori ca deșeuri din bucătărie, o cantitate nemaivăzută de alimente este aruncată înainte de a ajunge în magazine.

Vina este a lanțurilor de distribuție care nu mai funcționează la fel. Pe glob, producția este gestionată prin metode de tipul „fix-la-timp”. Producția din ferme poate fi livrată magazinelor sau restaurantelor în doar câteva zile, următorul stoc din culturi și șeptel fiind pregătit să-i ia locul imediat celui precedent.

Vezi de ce au ajuns fermierii să arunce ouale și laptele

Când acele lanțuri au probleme – precum transportul pe camion, prin porturi, diminuarea forței de muncă, închiderea restaurantelor și comerțul încetinit – există cantități imense de provizii care nu ajung niciodată în magazine.

Acest lucru cel mai probabil va avea consecințe devastatoare în ceea ce privește securitatea alimentară. Prețurile ar putea crește și mai mult, în timp ce milioane de oameni deja suferă din punct de vedere financiar în urma pandemiei de COVID-19.

Înainte de pandemie, o producție alimentară estimată la 1 trilion de dolari a fost pierdută sau aruncată la gunoi. O bună bucată a reprezentat gunoiul venit din locuințe, aproape 40% în SUA.

În actualul context în care oamenii fac mai puține drumuri la magazin și au mai multe griji în ceea ce privește prețurile, probabil că mâncarea aruncată din bucătării va fi mai puţină, compensând alte pierderi. Unii analişti spun că deşeurile în total ar putea fi mai multe în acest an, însă mulţi nu sunt pregătiţi să acţioneze ferm în acest sens.

„Nu ştim dacă va fi mai multă sau mai puţină risipă de mâncare, per total, în acest an, pentru că nu poţi subestima că oamenii îşi controlează comportamentul acasă. Însă sunt foarte îngrijorat privind situaţia deşeurilor când vine vorba de securitatea alimentară”, a declarat Marc Bellemare, profesor la Departamentul de Economie Aplicată din cadrul Universităţii Minnesota.

Foametea la nivel global s-ar putea dubla, potrivit unei scrisori adresată de companiile Nestle, Unilever, Danone și PepsiCo liderilor mondiali. Națiunile Unite a avertizat, totodată, privind acest risc. Programul Mondial de Alimente arată că numărul persoanelor ce trebuie să facă față insecurității alimentare ar putea ajunge la 265 de milioane.

Unele grupuri încearcă să găsească o soluție constructivă între risipa de mâncare și foamete. Departamentul de Agricultură al SUA, spre exemplu, cumpără carne produsă în exces, lactate și produse proaspete pe care le va oferi, prin distribuitori, băncilor de alimente și altor organizații. Însă e greu de spus cât de mare va fi impactul unei astfel de inițiative.

Citeste si...  Iată ce jucătoare de tenis se declară falită după pandemia de coronavirus

Toate acestea se petrec în timp ce producția de mâncare a ajuns să fie, din multe puncte de vedere, cea mai mare. Recoltele globale de orez și grâu – culturi care reprezintă aproape o treime din caloriile lumii – sunt aproape de a ajunge la cel mai mare nivel în următorul sezon. Și SUA, care este cel mai mare exportator de carne, a înregistrat o producție record de carne de porc iar carnea de păsări și producția de ouă au crescut.

„O mare parte din risipa de mâncare se întâmplă din cauza rigidității sistemului nostru alimentar – procesatori foarte specializați”, precum facilitățile de producție a lactatelor care fac brânză pentru restaurante și care nu pot redirecțona producția către magazinele alimentare, spune Dana Gunders, directorul executiv al ReFED, o organizație non-profit din SUA care este concentrată pe reducerea deșeurilor provenit de la mâncare.

Vezi de ce au ajuns fermierii să arunce ouale și laptele

Cea mai mare organizație din Marea Britanie care donează alimente provenite din exces, Fareshare, a primit, recent, într-o săptămână, 758 de tone de mâncare, mai mult de dublu față de cât primea înainte de era carantinei. Organizația redistribuie mâncarea de la furnizori și supermarketuri către fundații de caritate și grupuri comunitare prin centre regionale de distribuție.

„Nu există o potrivire perfectă dintre ceea ce este surplus, deșeuri și de ce are nevoie activitatea de caritate. Există câteva afaceri care ne dau mâncarea lor, având în vedere că mai mulți oameni sunt deodată conștienți de cei care suferă de foamete. Dar dacă îți este foame, un palet de lămâi nu te ajută prea mult”, a declarat Lindsay Boswell, directorul executiv al organizației.

Risipa provenită din consumul de acasă
Îngrijorările privind infectarea cu virusul înseamnă mai puține drumuri la magazin și mai puțin timp petrecut acolo. Acest lucru forțează oamenii să devină cumpărători de mâncare mai scrupuloși, potrivit lui Jennifer Molidor, un militant cu experiență în ceea ce privește strângerea de mâncare. Ea lucrează în cadrul Centrului pentru Diversitate Biologică.

Asta probabil înseamnă o cantitate mai mică de mâncare aruncată acasă, iar noile obiceiuri ar putea continua și după pandemie.

Consumatorii aleg produse care rezistă mai mult pe raft, ceea ce reduce timpul în care oamenii stau în supermarket și devin mai conștiincioși în ceea ce privește gătitul. Datele din Marea Britanie demonstrează acest fapt – aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj spun că aruncă mai puțină mâncare, potrivit unei cercetări comandate de Hubbub, un grup concentrat pe conservarea mediului.

Vezi de ce au ajuns fermierii să arunce ouale și laptele. Între timp, producătorii sunt lăsați să ia deciziile grele și să câștige mai puțini bani pentru a-și plăti datoriile. Măsurile de carantină au afectat transportul și piețele angro.