Țara cu cea mai mare creștere a numărului de sosiri ale turiștilor în România, în primul semestru al acestui an față de aceeași perioadă a anului trecut, a fost Finlanda, dar numărul este mic, cele mai multe vizite fiind ale turiștilor din Austria, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Pe primul loc în clasamentul țărilor cu cele mai mari creșteri ale numărului de sosiri ale turiști în România, în primul semestru al acest an față de aceași perioadă a anului trecut, a fost Finlanda, cu o majorare de +51,2%, până la 7.536 de vizitatori. Aceasta a fost urmată de Portugalia (+32,4%, până la 21.976 de turiști) și Cipru (+28,5%, până la 8.513 de turiști).
La polul opus, țările cu cele mai mari scăderi ale numărului de turiști veniți în România au fost, în aceeași perioadă: Noua Zeelandă (-40%, până la 1.787 de turiști), Danemarca (-12%, până la 9.186 de turiști) și Letonia (-11,6%, până la 4.887 de turiști).
În schimb, cel mai mare număr de sosiri în România le-au avut, în primul semestru al acestui an, turiștii din Austria, de aproape 2,6 milioane, dar în condițiile unei majorări de +0,6%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Țara a cărei Capitală este la Viena a fost urmată de Republica Moldova, cu 981.973 de sosiri, o creștere de +16%, și de Bulgaria, cu 727.570 de vizitatori, dar o scădere de -4,6%.
Statistica INS arată că sosirile vizitatorilor străini în România, în primul semestrul al acestui an, au fost de 5,1 milioane, în creştere cu +7,1% faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii străini pentru călătoriile către România (72,5% din numărul total de sosiri). Restul călătoriilor au fost efectuate cu mijloace de transport aerian (25,5%), naval (1,5%) şi feroviar (1%).
Plecările vizitatorilor români în străinătate, în primul semestru al acestui an, au fost de 9,58 milioane, în creştere cu +3,8% faţă de primul semestru al anului trecut. Cea mai mare parte a călătoriilor făcute de români în străinătate a fost realizată cu mijloace de transport rutier (67,7%). Restul călătoriilor au fost efectuate cu mijloace de transport aerian (31,7%), feroviar (0,5%) şi naval (0,1%).