Ministerul Sănătăţii lucrează la o strategie pentru combaterea apariţiei rezistenţei microbiene, în condiţiile în care românii sunt în continuare mari consumatori de antibiotice eliberate fără prescripţie medicală.

Astfel, a fost elaborat un proiect de act normativ care prevede că specialişti din instituţiile implicate, precum Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, ANSVSA, Colegiul medicilor şi Colegiul farmaciştilor, vor stabili o strategie de acţiune pe termen lung care respectă conceptul internaţional ”one health” cu acţiuni concrete în domeniul sănătăţii umane şi veterinare şi acţiuni de mediu care au rolul de monitorizare a consumului de antibiotice şi rezistenţă microbiană. Totodată, MS anunţă într-un comunicat de presă că, în ceea ce priveşte controlul infecţiilor intraspitaliceşti, sistemul sanitar din România prevede proceduri în conformitate cu cele mai înalte standarde europene în domeniu. În perioada următoare vor continua controalele pentru verificarea punerii în aplicare a acestor proceduri şi se vor înăspri sancţiunile în cazul în care ele nu sunt aplicate corespunzător.

România, în top 5

Problema rezistenței la antibiotice a captat atenția publicului românesc doar după tragedia de la Colectiv, când mai multe victime internate în spitalele românești au fost colonizate cu bacterii rezistente, îngreunând tratamentul unor răni deja foarte complicate. De altfel, situația consumului de antibiotice la nivelul Uniunii Europene plasează România pe locul al 4-lea şi se constată creșterea rapidă a consumului de antibiotice de ultimă intenție (carbapeneme și colistin). Chiar dacă la câteva dintre bacteriile aflate în supraveghere s-a semnalat o ușoară scădere a rezistenței față de anii precedenți, valorile înregistrate încă ne plasează pe primele locuri în UE, iar la unele specii se semnalează creșteri îngrijorătoare (Acinetobacter spp., Enterecoccus faecium).

 

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, prof. dr. Alexandru Rafila, avertizează că situaţia consumului de antibiotice la nivelul UE plasează România pe primele locuri, deoarece continuă creşterea rapidă a consumului de antibiotice de rezervă, care ar trebui să fie prescrise în ultimă instanţă. În acest context, medicii solicită implementarea de urgenţă sau continuarea măsurilor privind reducerea consumului de antibiotice prin eliminarea prescripţiei exagerate sau nepotrivite; informarea permanentă a publicului privind importanţa utilizării judicioase a antibioticelor, numai pe bază de prescripţie, în doza şi pe durata recomandată de către medic. De asemenea, specialiştii atrag atenţia că sunt necesare reducerea posibilităţii de transmitere a bacteriilor multirezistente în unităţile medicale prin screening-ul pacienţilor purtători, precum şi îngrijirea lor separată, însuşirea noţiunilor de prevenire a transmiterii infecţiilor de către tot personalul medical şi informarea pacienţilor asupra conduitei igienice de urmat. În plus, sunt necesare îmbunătățirea și extinderea capacității de diagnostic microbiologic în spitale, a supravegherii și controlului circulației bacteriilor multirezistente și a infecțiilor asociate asistenței medicale.

33.000 de decese anual

Infecţiile provocate de superbacteriile rezistente la antibiotice ucid circa 33.000 de persoane anual în Europa, avertizează experţii în domeniul sănătăţii, care compară povara acestor afecţiuni cu cea provocată de totalitatea cazurilor de gripă, tuberculoză şi HIV combinate. Potrivit Agerpres, o analiză a Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) relevă că  impactul infecţiilor rezistente la tratament s-a amplificat din 2007, cu creşteri îngrijorătoare în cazul bacteriilor rezistente la cele mai puternice antibiotice, inclusiv la o clasă de medicamente denumită carbapeneme. “Situaţia este îngrijorătoare deoarece aceste antibiotice sunt cele mai noi versiuni de tratament disponibile”, precizează ECDC. Specialiştii estimează că circa 70% dintre bacteriile care produc infecţii manifestă deja rezistenţă la cel puţin un antibiotic folosit în mod obişnuit în tratamentul acestora. Din acest motiv, evoluţia “superbacteriilor” rezistente la unul sau mai multe medicamente reprezintă una dintre cele mai mai ameninţări în domeniul sănătăţii la ora actuală.

 

Studiul ECDC, publicat în revista Lancet Infectious Diseases, se axează pe cinci tipuri de infecţii provocate de bacteriile rezistente la tratamentul cu antibiotice din Uniunea Europeană şi în Spaţiul Economic European (UE/SEE). Cercetarea a ajuns la concluzia că circa 75% din povara bolilor provocate de superbacterii are legătură cu infecţiile contractate în spitale şi centre de sănătate, cunoscute sub denumirea de infecţii nosocomiale. “Strategiile de prevenţie şi control în cazul bacteriilor rezistente la antibiotice necesită acţiuni coordonate la nivelul UE/SEE şi la nivel global”, se mai precizează în cercetare. Se mai spune, de asemenea, că din cauza variaţiilor în ceea ce priveşte numărul cazurilor şi tipului de bacterii rezistente la antibiotice care produc infecţii în diferite ţări măsurile de prevenţie şi control trebuie să fie adaptate situaţiilor naţionale.

Superbacterie periculoasă, în spitalele din Europa

O bacterie capabilă să provoace infecţii cvasiincurabile se propagă fără a fi detectată în spitalele din întreaga lume, au avertizat recent oamenii de ştiinţă. Este vorba despre despre o bacterie înrudită cu stafilococul auriu, care infectează cel mai frecvent pacienţii vârstnici, pe cei cu sistemul imunitar slăbit sau persoanele cu dispozitive implantate, precum valve cardiace şi proteze articulare. Cercetătorii australieni au descoperit trei variante ale acestei bacterii multirezistente în eşantioane prelevate din zece ţări – printre acestea numărându-se şi tulpini din Europa – care nu pot fi controlate într-o manieră fiabilă cu niciun medicament existent în prezent pe piaţă.

Sistem global de monitorizare

Noul sistem global de supraveghere antimicrobiană al OMS (Global Antimicrobial Surveillance System – GLASS) dezvăluie o rezistență la antibiotice tot mai ridicată, în rândul a 500.000 de oameni din 22 de țări, infectați cu diferite bacterii. Rezistența la infecțiile bacteriene se înregistrează atât în țările cu venituri mici, cât și în cele cu venituri mari. Cele mai frecvente bacterii raportate sunt: Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Staphylococcus aureus și Streptococcus pneumoniae, urmat de Salmonella spp.

 

Bacteriile „românești“ au devenit cele mai rezistente din Europa din cauza excesului de automedicație practicat în țara noastră.