Este vorba de numărul partidelor sexuale ale unui cuplu într-o perioadă dată. Altfel spus, n-ar trebui să te mire prea tare când auzi (mai ales) bărbați povestindu-și… de câte ori au făcut sex luna asta!
Pentru că, tineri sau mai trecuți, bărbații sunt făcuți să se întreacă, să câștige competiții. Și chiar – sau mai ales – și sexul face parte din întrecerile importante. Tot auzindu-i vorbind despre asta, ajungi să te întrebi și tu dacă e bine nu CE și CUM, ci CÂT faci. Pentru că, nu-i așa, dacă frecvența nu e satisfăcătoare pentru el, cine știe pe unde ar putea să-și găsească diverse consolări?! Așadar…
Cât e normal
Nu e nimic bătut în cuie, adică nu este ca la prescripțiile medicale: să faci de atâtea ori pe săptămână, ca și cum ai lua o anumită doză de medicament… Ci după sufletul omului. De fapt, frecvența actului sexual depinde de vârsta, sănătatea și durata relației dintre cei doi parteneri. Într-un fel o faci la tinerețe, altfel la… maturitate, ca să nu spunem chiar bătrânețe. La 20 de ani ești mai pătimaș, la peste 50 – mai interesat de plăcerea maximă. La 20 de ani ești mai curios, la 60 vrei să dureze mai mult.
O frecvență normală ar fi: la 20 de ani – 3-4 contacte pe săptămână, la 30 – 2-3 contacte pe săptămână, la 40 – două contacte săptămânal, la 60 – un contact pe săptămână.
Rutină sau boală
Pentru că îmbătrânirea biologică a partenerilor merge mână-n mână cu îmbătrânirea unei relații de lungă durată, încă nu s-a stabilit care anume dintre cei doi factori, rutina unui cuplu format de mult timp sau degradarea biologică, face să scadă interesul pentru actul sexual. Specialiștii susțin că ambii au aproximativ aceeași contribuție. Înaintarea în vârstă aduce boli (sau măcar o rezistență fizică mai mică), scăderea libidoului (în special la femeile care, odată cu menopauza, rămân fără estrogenul atât de necesar dorințelor sexuale), transformări structurale (îndeosebi genitale). Dacă partenerii se iubesc cu adevărat, vor ști cum să procedeze ca să învingă rutina, ba chiar și boala. Totul e să-și spună ce și cum le-ar (mai) plăcea. Fără jenă, fără mustrări de tipul „doamne, ce-o să creadă despre mine?!“
Lipsă de încredere
Nu numai depășirea pragului spre vârsta a treia poate scădea frecvența sexuală. O femeie care se știa frumoasă și într-o bună zi, uitându-se în oglindă, constată că nu mai arată ca la 20 de ani, că ici au apărut niște colăcei, dincolo mai multe riduri, poate începe să creadă că nu mai prezintă interes pentru partener, își pierde încrederea în sine, își pierde orice apetit pentru sex. Nici bărbații nu-s feriți de aceste „simptome“. Soluția ține mai degrabă de un soi de sănătate mintală: omul trebuie să știe exact ce vârstă are, să nu spere la minuni și să aibă grijă să facă mișcare, să mănânce cum trebuie, să fie activ. Pentru Dumnezeu, dacă ieșim la pensie la 70 de ani, de ce nu ne-am simți bine până la capăt?!
Puțin, dar bun
Chiar dacă ai contact sexual mai rar ca la 18 ani, gândește-te la calitatea acestuia. Pe măsură ce timpul trece peste cuplu, el poate fi în avantajul tău. Asta, dacă nu stai să te gândești doar la rutină. Partenerii de cursă lungă au șansa de a-și cunoaște toate bunele și relele, toate dorințele și plăcerile. Bașca experiența. Așadar, calitatea sexului poate crește odată cu trecerea timpului. Iar asta înseamnă mai mult decât cantitatea… Gândește-te că, după 45 de ani, în principiu, corpul tău nu mai e legat de scopul pentru care a fost programat: procrearea. Prin urmare, rămâne doar plăcerea actului sexual, cu beneficiile aferente.
Beneficiile unei frecvențe ridicate
Nu numai plăcere de moment, ci o viață normală, încredere în tine, în partener, în viitor, asta îți dă o frecvența ridicată a actului sexual. Dar și:
incidență scăzută a bolilor cardiovasculare (acum, nu trebuie să exagerezi, pentru că, trecând în extrema excesului, te trezești chiar cu boala pe care vrei s-o previi);
menținerea flexibilității articulațiilor;
digestie și memorie mai bune;
sistem imunitar puternic;
scăderea stresului, implicit somn mai bun;
reducerea riscului de cancer de prostată;
îndepărtarea durerilor și crampelor menstruale sau, după instalarea menopauzei, a crampelor musculare;
scade pofta de mâncare.
Pe lângă toate acestea, eliberarea endorfinelor și a oxitocinei ajută la tonificarea mentală, la creșterea optimismului, la bună dispoziție.