Iarna aceasta vine cu vreme extremă: la Moscova se înregistrează cel mai fierbinte decembrie din istoria măsurătorilor, în timp ce un val de frig loveşte în Bangladesh, o ţară cu climat tropical. Dacă în Rusia îngheţată înfloresc acum liliacul şi magnoliile, în plină iarnă, în Banghladesh zeci de locuitori mor din cauza frigului neobişnuit în această perioadă. În România iarna a debutat brusc, după un decembrie cu temperaturi de început de mai. Schimbările climatice sunt mult mai severe decât s-a crezut, iar efectele ar putea fi devastatoare, avertizează climatologii.
Fenomenele meteo extreme, valurile de frig năpraznic în zone cu climă tropicală sau încălzire accentuată la polii frigului, sunt doar câteva dintre efectele ”încălzirii globale”, în fapt un fenomen care produce schimbări dramatice de climă cu efecte devastatoare asupra populaţiei şi a agriculturii locale. În România iarna a debutat brusc la sfârşitul lui decembrie, cu zăpadă şi viscol, după o toamnă prelungită în prima lună din iarnă, cu temperaturi de început de mai.
Climatologii spun că anul 2019 va intra în istorie ca unul dintre cei mai călduroşi ani înregistraţi vreodată, iar luna noiembrie a stabilit un record absolut, cu temperaturi cu aproape cinci grade peste media celor din ultimele patru decenii. Dar asta nu e tot. Nu este doar despre încălzire globală, ci despre o destabilizare accelerată a climei pe toate continentele.
Cel puţin 50 de persoane au murit în Bangladesh în urma valului de frig care a cuprins această ţară, au anunţat duminică autorităţile locale.
Cea mai scăzută temperatură din acest an în Bangladesh – 4,5 grade Celsius – a fost înregistrată duminică dimineaţă în Tetulia, un oraş de graniţă din nordul ţării, a anunţat Biroul meteorologic.
Cel puţin 17 persoane au murit din cauza unor infecţii respiratorii acute şi 33 din cauza unor cazuri de diaree provocate de un rotavirus în Bangladesh în perioada 1 noiembrie – 28 decembrie, a precizat Ayesha Akhter, oficial de rang înalt în Directoratul pentru Sănătate din cadrul guvernului, scrie thedailystar.net. Cotidianul britanic mai notează că cea mai scăzută temperatură din istoria măsurătorilor s-a înregistrat, în Bangladesh, în ianuarie 2018 – 2,6 grade Celsius.
Populaţia locală nu este adaptată la vremea deosebit de rece, iar cei cu venituri reduse, în special muncitorii, sunt afectaţi de frig deoarece le lipsesc hainele, în timp ce mulţi alţii, în special copiii şi persoanele în vârstă, sunt predispuşi la boli precum pneumonia.
În aceeaşi perioadă, Moscova apelează la zăpadă artificială pentru cea mai caldă lună decembrie din ultimii 140 de ani, arată The Guardian. Pe 18 decembrie s-au înregistrat 5,4grade celsius, depăşind cea mai mare valoare înregistrată în această lună, care data din 1886. Ninsorile încep de obicei în Rusia în octombrie sau noiembrie. De data aceasta, zăpada s-a topit rapid.
Temperatura a rămas la valori pozitive la Moscova, astfel că autorităţile au fost nevoite să apeleze la camioane cu zăpadă artificială pe care au adus-o în centrul oraşului pentru o competiţie sportivă.
“Asta-i toată zăpada de la Moscova. E păzită în Piaţa roşie”, a glumit un utilizator de pe Instagram care prezenta o fotografie realizată în apropiere de Kremlin.
Rusia a semnat tratatul de la Paris pentru combaterea încălzirii globale. Vladimir Putin a afirmat de curând că problemele climatice ameninţă Rusia. Ţara înregistrează un ritm de încălzire de 2,5 ori mai rapid decât media raportată la nivel global, a explicat oficialul de la Kremlin.
În schimb, Putin consideră că nu se cunosc exact cauzele fenomenului: “Nimeni nu ştie cu adevărat ce cauzează schimbările climatice, cel puţin la nivel global”. Totuşi a arătat că toată lumea trebuie să facă “toate eforturile pentru a preveni schimbările climatice dramatice”.
Tratatul de la Paris pentru combaterea încălzirii globale esteun subiect de dispută la nivel internaţional. Astfel, ţările cu economii în dezvoltare consideră că măsurile internaţionale pentru limitarea efectelor încălzirii globale le afectează economia, în timp ce statele dezvoltate vor să impună noi taxe pe poluare. Criza climatică şi schimbările tehnologice ar putea modela „o nouă generaţie de inegalităţi severe în dezvoltarea umană”, se arată într-un raport publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) citata de agerpres.ro. Ele reprezintă schimbări care, necontrolate, ar putea declanşa o „nouă mare divergenţă” în societate în genul celei întâlnite înainte de revoluţia industrială, conform Raportului Dezvoltării Umane pe 2019. Schimbările climatice şi calamităţile „se desfăşoară, exploatează şi intensifică diferenţele sociale şi economice existente”, se arată în raport.