Scriitorul român Mircea Cartarescu, care primeşte vineri premiul Formentor pentru Literatură, a criticat tendinţa ‘centrifugă’ pe care o trăieşte Europa ‘alimentată de forţa malignă a naţionalismelor’ şi faptul că suntem foarte departe de Europa federală la care el a visat, transmite agenţia EFE citat de agerpres

Poet, prozator şi critic literar, Cărtărescu (născut la Bucureşti în anul 1956) a declarat la Pollenca (în insula spaniolă Mallorca), în timpul unei întâlniri cu presa, că el se consideră mai degrabă european decât român, motiv pentru care ceea ce se întâmplă cu naţionalismul (ascensiunea naţionalismului în Europa n.red) îl afectează personal. ‘Pentru mine nu este o glumă, este o chestiune de viaţă şi de moarte. Sufăr teribil din cauza a ceea ce se întâmplă’, a spus Cărtărescu.

Agenţia EFE menţionează că pentru acest scriitor român Europa este adevărata lui patrie, că el a visat mereu la un sistem federal european în care frontierele să dispară şi unde ‘unitatea să fie mai importantă decât diferenţele’. Dar, din nefericire, spune Cărtărescu, astăzi tendinţa este una contrară.

Candidat de mai multe ori la Premiul Nobel pentru Literatură, Cărtărescu a deplâns ceea ce s-a petrecut la Academia suedeză, care a decis ca anul acesta să suspende acordarea distincţiei, după ce mai multe femei au acuzat de abuzuri sexuale un artist ce are legături cu această instituţie, un scandal care, afirmă scriitorul român, afectează ‘lumea literaturii universale în ansamblul ei’.

Premiul Nobel era ‘ultimul dintre bastioanele literaturii adevărului, care suferă permanent de pe urma asaltului literaturii comerciale’, a subliniat Cărtărescu, manifestându-şi speranţa că se va reveni la normalitate, pentru că acordarea acestui premiu al literaturii trebuie să meargă mai departe.

Referindu-se la candidatura sa la Premiul Nobel pentru Literatură, Mircea Cărtărescu a spus: ‘Mă preocupă mult mai mult să scriu o frază decât să primesc orice premiu din lume’.

Şi cu toate că a publicat peste 30 de cărţi traduse în 23 de limbi, el susţine că ‘nimeni nu ar trebui să se autointituleze scriitor, la fel ca şi un filosof sau un profet’. ‘Eu mă descriu drept un om care scrie sau un om care scrie despre el’, a spus Cărtărescu.

Citeste si...  Daea îi răspunde liderului UDMR care a spus că programul guvernării "pare scris între două beri"

Mai mult, el se consideră un cititor ‘infinit’ mai bun decât un scriitor, cineva care citeşte tot ‘ce-i pică’ sub ochi, astfel că numai 25% din lecturile sale sunt din domeniul literaturii, restul fiind ştiinţă, matematică, opere ale marilor mistici, orice carte care spune ceva despre lume.

Odată cu primirea Premiului Formentor, ajuns la a 11-a ediţie, editura Impedimenta a publicat în limba spaniolă ‘Aripa Stângă’, primul volum din trilogia ‘Orbitor’, considerată opera de vârf a lui Cărtărescu şi care a fost publicată în România în urmă cu peste 20 de ani.

”’Orbitor’ este cea mai importantă lucrare a mea. Este precum portavionul în cadrul unei flote. Nu îmi pot imagina opera fără această lucrare centrală. Am scris tot felul de cărţi, dar ele nu au sens fără această mare insulă vulcanică ce este ea”, explică scriitorul român.

Premiul Formentor, în valoare de 50.000 de euro şi care a fost acordat pentru prima dată în anii 1960, reprezintă o recunoaştere a operei marilor scriitori a căror operă se înscrie în tradiţia literară europeană, notează EFE.

Scriitorul Mircea Cărtărescu participă la un turneu literar în Spania, în perioada 28 septembrie – 4 octombrie, cu ocazia lansării în limba spaniolă a primului volum din trilogia ”Orbitor”, ”Aripa stângă”, şi decernării Premiului Formentor, la Mallorca. Cu acest prilej, au fost organizate mai multe întâlniri cu scriitori şi cititori, români şi spanioli, informează Institutul Cultural Român într-un comunicat de presă. Conform acestei surse, ceremonia de înmânare a Premiului ”Formentor de las Letras 2018” este programată la ora locală 20.00.

Mircea Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent este profesor dr. în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Este poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist. A publicat mai multe volume de poezie şi proză, printre care: Faruri, vitrine, fotografii (1980); Poeme de amor (1984); Levantul (1990); Travesti (1994); Orbitor. Aripa stângă (1996); Orbitor. Corpul (2002); Orbitor. Aripa dreaptă (2007); Frumoasele străine (2010); Ochiul căprui al dragostei noastre (2012); Nostalgia (2013); Solenoid (2015).