Cu ministrul Justiţiei reclamând „o gravă neglijenţă managerială” în dosarul Microsoft, unde DNA a clasat acuzaţiile în cazul a a şase foşti ministri pentru că faptele s-au prescris, iar în cazul unuia nu au existat, Laura Codruţa Kovesi susţine că nu are niciun motiv să-şi dea demisia. Şefa DNA a pasat răspunderea către procurorul de caz privind calcularea termenului de prescripţie şi a susţinut că ea nu putea decât sesiza Inspecţia Judiciară în cazul unor nereguli. Potrivit datelor obţinute de Mediafax, la momentul începerii urmăririi penale faptele erau prescrise, cu doi ani înainte, în majoritatea cazurilor.

„Nu am niciun motiv să-mi dau demisia. Atunci când un dosar se înregistrează la DNA printr-o sesizare, nu este 100% din cazuri posibilitatea să faci rechizitoriu. Sunt situaţii în care faci rechizitorii, sunt situaţii în care dai clasări. Rolul procurorului este acela de a administra probe, de a investiga faptele şi de a strânge probe în dovedirea vinovăţiei sau nevinovăţiei unei persoane (…) Când un procuror greşeşte este treaba Inspecţiei Judiciare să verifice”, a spus Kovesi, la Digi24, precizând că nu putea verifica decât dacă „se lucrează ritmic în dosare”.

Ea a precizat că până la o decizie a Inspecţiei Judiciare, nu o poate suspecta pe Mihaiela Iorga, procurorul de caz, de rea intenţie.

„Dosarele au fost înregistrate la DNA în 2013, au constituit o prioritate şi a început investigaţia complexă în care procurorii au trebuit să dovedească fapte petrecute în urmă cu 10 ani. În 4 ani de zile s-au făcut 4 rechizitorii, au fost trimişi în judecată doi foşti miniştri dintre care unul a şi fost condamnat definitiv, şi alte persoane. Pentru o parte din foştii miniştri care au fost investigaţi, a intervenit prescripţia răspunderii penale, termen care nu poate fi imputat unui procuror, din moment ce noi am fost sesizaţi abia în 2013. Însă, modul cum s-a calculat termenul de prescripţie a fost diferit datorită practicii judiciare determinate de intrarea în vigoare a noilor coduri. Astfel, procurorul de caz care a investigat acest dosar a calculat producerea prescripţiei în funcţie de data la care s-au făcut plăţile. Am avut plăţi în 2005, 2009, în baza unui contract încheiat în 2004”, a spus Kovesi.

„Ce se poate imputa DNA şi procurorului de caz în această situaţie este că pentru o parte dintre miniştri, deşi a obţinut un aviz de urmărire penală, a început ancheta la câteva zile după ce faptele s-au prescris. În momentul în care am luat la cunoştinţă de acastă situaţie, a fost sesizată Inspecţia Judiciară”, a adăugat şefa DNA.

Kovesi a admis că sitaţia în cazul Microsoft „ poate arunca o umbră asupra activităţii DNA”.

Întrebată despre criticile Ministrului Justiţiei, şefa DNA a spus că nu stie ce criterii a avut în vedere Tudorel Toader când a vorbit despre grava neglijenţă managerială la nivelul instituţiei.

„Nu comentez declaraţiile ministrului Justiţiei, mai ales că nu ştiu ce criterii a avut în vedere când a tras aceste concluzii, dacă s-a bazat pe comunicatul DNA, dacă are informări de la Inspecţia Judiciară, dar nu poţi să-i reproşezi unui şef de parchet că dă soluţie de clasare. În situaţia în care aveam pretenţia să se trimită în toate cauzele în judecată, nu mai vorbim de aplicare unitară a legii”, a declarat procurorul şef al DNA la Digi24.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, pentru MEDIAFAX, referitor la clasarea dispusă ca urmare a prescrierii în dosarul Microsoft, că este „o gravă neglijenţă managerială privind soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil”.

„O gravă neglijenţă managerială privind soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil! Nu doar că a fost depăşit termenul rezonabil de soluţionare, fiind depăşit chiar şi termenul de prescripţie a răspunderii penale”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, la solicitarea MEDIAFAX.

Urmărire penală pentru fapte prescrise cu doi ani înainte

DNA explică, într-un răspuns la o solicitare a MEDIAFAX, că faptele din dosarul Microsoft au fost investigate în perioada în care erau prescrise din cauza unei interpretări diferite a legii, procurorul de la acel moment considerând că termenul se calcula începând cu 2009.

Citeste si...  DNA pregătește asaltul final: Ce au reușit procurorii fără să spună

„Cu privire la prescripţie, au existat interpretări diferite referitoare la modul de calcul. Iniţial, a fost calculat termenul de prescripţie de la data efectuării plăţilor (15 aprilie 2009), iar in acest sens s-a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale si apoi s-a efectuat urmărirea penala. Daca s-ar fi calculat termenul de la data încheierii contractului (21.10.2004), aşa cum avea sa reiasă din practica ulterioară a instanţelor, se putea închide dosarul încă din 2014”, explică DNA într-un răspuns la o solicitare MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, „procurorul care instrumenta cauza, la momentul solicitării avizelor, a considerat că termenul de prescripţie se calculează prin raportare la momentul efectuării ultimei plăţi, respectiv la epuizarea efectelor infracţiunii”.

„Soluţiile de clasare din 2018 s-au bazat pe o interpretare diferită a legii penale, conform căreia momentul de referinţă este data actului juridic care dă naştere obligaţiei de plată în sarcina statului, respectiv adoptarea hotărârii de guvern menţionate. Interpretarea dispoziţiilor legale referitoare la modul de calcul al termenului de prescripţie este susceptibilă să dea naştere unor soluţii neunitare, inclusiv la nivelul instanţelor de judecată.Soluţia de clasare a fost adoptată după ce ÎCCJ a admis plângerea unui inculpat din prezenta cauză împotriva controlului judiciar şi a reţinut că faptele acestuia sunt prescrise”, precizează procurorii.

De asemenea, DNA menţionează că investigaţiile în cele trei dosare Microsoft trimise în judecată, în care sunt cercetaţi doi foşti miniştri şi mai mulţi oameni de afaceri, nu puteau fi făcute fără a obţine în prealabil avize de începere a urmăririi penale.

În ceea ce priveşte situaţia lui Daniel Funeriu, caz în care procurorii au stabilit că acesta nu a comis nicio faptă penală după trei ani de la solicitarea avizului, DNA a explicat: „începerea urmăririi penale se dispune pentru a putea administra probe cu participarea suspectului şi pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru tragerea la răspundere penală. După analiza probelor administrate şi a apărărilor formulate de suspect, procurorul a reţinut că fapta reţinută în sarcina acestuia, respectiv semnarea unei note, nu era de natură să producă efecte juridice, având în vedere că a fost întocmită în scopul de raportare şi informare”.

La solicitarea MEDIAFAX, procurorii transmis datele la care s-au prescris faptele pentru fiecare dintre cei şase foşti miniştri:

Ecaterina Andronescu – 27.11.2014 – dată începere urmărire penală, faptă comisă la 31.07.2002, prescrisă la data de 31.07.2012;

Şerban Mihăilescu – 27.11.2014 – dată începere urmărire penală, fapte comise la 15.04.2004 şi 03.11.2004, prescrise la 3.11.2014,

Mihai-Nicolae Tănăsescu – 04.12.2015 – dată începere urmărire penală, faptă comisă la 01.04.2004, prescrisă la data de 1.04.2014; 04.12.2015 – dată începere urmărire penală, fapte comise în perioada 2003 – 2004 şi prescrise în decembrie 2014 şi în decembrie 2012,

Dan Nica – 05.12.2016 – dată începere urmărire penală, faptă comisă la 21.10.2004 şi prescrisă la 21.10.2014,

Athanasiu Alexandru – 18.11.2016 – dată începere urmărire penală, faptă comisă la 21.10.2004 şi prescrisă la 21.10.2014

Ţicău Silvia Adriana – 22.10.2014 – dată începere urmărire penală, faptă comisă la 21.10.2004 şi prescrisă la 21.10.2014.

DNA a anunţat, joi, că acuzaţiile faţă de foştii miniştri Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu şi Şerban Mihăilescu au fost clasate.

În afară de Daniel Funeriu, în situaţia căruia s-a constatat că nu a comis nicio faptă penală, în cazul tuturor celorlalţi foşti miniştri faptele de care erau acuzaţi s-au prescris.

În ceea ce îi priveşte pe Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, acuzaţi de spălare de bani, aceştia au fost trimişi în judecată, cauza aflându-se pe rolul Tribunalului Bucureşti.