Cultul personalității este un termen care definește venerarea excesivă a unui singur conducător aflat încă în viață, potrivit wikipedia. Termenul a fost inventat de conducătorul Uniunii Sovietice, Nikita Hrușciov, la scurtă vreme după moartea lui Stalin, darr fenomene asemănătoare existau cu mult timp înainte. Cultul personalității din timpul vieții lui  Iulius Cezar a displăcut puternic patricienilor republicani; a deschis drumul pentru cultul familiei imperiale în Imperiul Roman. Cultul personalității caracterizează de obicei statele totalitare sau statele care au avut parte recent de revoluții. La noi nu cred că e cazul, că nu suntem chiar totalitari, iar de la ultima revoluție a trecut un car de vreme. Să fie doar prostie pură?

În perioada Războiului Rece, Președintele României, Nicolae Ceaușescu, a fost subiectul celui mai pronunțat cult al personalității din blocul răsăritean. Inspirat de cultul personalității lui Kim Il-sung din Coreea de Nord, a început în 1971 prin Tezele din iulie care a schimbat perioada de liberalizare din anii 1960 cu o ideologie naționalistă strictă.

Unul ca Ceaușescu, născut în 1918, prinsese stalinismul în cele mai aberante forme, în perioada lui de formare. Acum, însă, trăim în 2018, în democrație. Posibil să fie vorba doar despre lingușire sau, pur și simplu, obediență. Doar așa s-ar putea explica faptul că la PSD Constanța, tabloul lui Liviu Dragnea, șeful PSD, stă atârnat în cui, la loc de cinste, pe perete.

 

A căuta să câștige bunăvoința, favoarea cuiva satisfăcându-i vanitatea, a se pune bine cu cineva prin atitudini și vorbe măgulitoare la adresa lui, prin laude exagerate și ipocrite, a flata, a măguli, a peria, asta pare să fie arta lui Lucian Lungoci, secretarul general al PSD Constanța.

Fără pic de simț al penibilului, Lungoci a declarat că e ceva normal și că, în opinia lui, toate partidele ar trebui să atârne chipul șefilor pe pereți. Mai mult, el a precizat că ar fi foarte bine dacă, de exemplu, și liberalii ar arbora, pe zidurile lor, niște poze cu Ludovic Orban.

Citeste si...  Tudorel Toader, despre sesizarea CCR in privinta revocarii lui Lazar

Ce nu înțelege omul, sau nu vrea să vadă, sperând că asta o să-l ridice puțin în ochii lui Dragnea, este că astfel de funcții nu sunt pe viață și că, într-o lume normală, cu principii și coloana vertebrală, nu se face așa ceva. În plus, orice șef normal, când vede că a ajuns “icoană” pe pereți, vomită, se simte scârbit de astfel de subalterni. Și, poate chiar și înțelege că pe astfel de oameni, în general, nu te poți baza, În caz de ceva, fac imediat tablou cu următorul, iar poza ta ajunge la gunoi.

Constanța pare să aibă o tradiție în poze pe pereți. Aerosolii, briza, ceva pare că îi năucește pe unii dintre cei care locuiesc la malul Mării Negre, pentru că fenomenul tablourilor se repetă. Doar că, de data asta, personajul n-a sfârșit tocmai bine. Este vorba despre Nicușor Constantinescu, fostul șef al Consiliului Județean Constanța care, pe vremea când era în funcție, avea poze arborate pe pereții câtorva școli din județ. Eh, acum omul are o condamnare de opt ani de închisoare cu executare într-un dosar cu un prejudiciu estimat la peste opt milioane de euro.

Și, dacă stăm să ne gândim mai bine, nici în urmă, în istorie, niciunul dintre adulații aștia nu au sfârșit prea bine. Eu, în locul lui Dragnea, ca să schimb karma, m-aș da la ală de mi-a pus poza pe pereți, l-aș muștrului exemplar. Măcar așa, de ochii lumii.

loading...