SRI Desecretizare protocoalelor, cap de afis al evenimentelor din 2018. Anul asta a fost marcat de evenimente importante la nivelul celor mai puternice instituţii din ţară, mare parte dintre situaţiile complicate fiind generate de protocoalele secrete. Efectele publicării acestor protocoale au răsturnat sistemul judiciar.

În primăvara anul 2018, SRI desecretiza primul protocol dintr-o serie lungă de astfel de documente controversate încheiate cu diverse instituţii din sistemul judiciar. Procedura de desecretizare fusese cerută de ministrul Justiţiei Tudorel Toader şi de premierul Viorica Dăncilă, „având în vedere interesul public privind clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru funcţionarea României ca stat democratic în care funcţionează separaţia puterilor în stat, precum şi poziţia oficială exprimată de Administraţia Prezidenţială”.

Este vorba despre protocolul secret semnat în anul 2009 cu Parchetul de pe lână Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, document ce s-a constituit într-un preambul al unei perioade care se anunţa a fi complicată pentru justiţia românească. Asta pentru că, potrivit preşedintelui Comisiei de control a activităţii SRI, nu mai puţin de 65 astfel de protocoale erau în vigoare, la finalul anului 2017, între SRI şi instituţiile statului şi nu mai puţin de 52 de instituţii aveau încheiate astfel de documente pentru protejarea datelor.

Desecretizare protocoalelor, cap de afis al evenimentelor din 2018 :

De altfel, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, Ovidiu Marincea, spunea la acea vreme că SRI-ul are protocoale încheiate şi cu alte instituţii ale statului, cum ar fi CNAS, Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială, AJOFM, Inspecţia Muncii sau Ministerul Culturii.

Protocolul din 2009 dintre SRI şi Parchetul General avea 18 pagini, prevedea elaborarea de strategii comune, dar şi constituirea de echipe operative comune. În baza acestui protocol, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.

Documentul a fost semnat de procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi la acel moment, şi fostul director al SRI, George Maior. În calitate de prim-adjuncţi, au semnat documentul şi procurorul Tiberiu Niţu şi Florian Coldea, din partea SRI. Printre obiectivele cooperării în baza acestui protocol se numărau, printre altele, „constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art. 2”. Articolul 2 arăta că părţile, respectiv SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cooperează, potrivit competentelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii.

Desecretizare protocoalelor, cap de afis al evenimentelor din 2018 :

Reacţiile şi acuzaţiile la acest articol nu au întârziat să apară, atât din mediul judiciar, cât şi din cel politic, procurorii fiind, prin declaraţii publice, criticaţi pentru colaborarea cu ofiţerii serviciului secret.

Pe atunci procuror-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, după desecretizare, că în protocolul semnat cu SRI nu există noţiunea de „echipă mixtă”, ci „echipă comună”, iar ofiţerii Serviciului nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau niciun fel de activităţi în cadrul dosarului penal, ci doar activităţi tehnice.”Deci protocolul nu a adăugat în niciun fel la lege. Din punct de vedere juridic, da (există o diferenţă între colaborare şi cooperare -n.r.). A doua noţiune care creează confuzie, nu există noţiunea de echipă mixtă. Nu există nicăieri în acest protocol noţiunea de echipă mixtă. (…) Ofiţerii SRI nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau nici un fel de activităţi în cadrul dosarului penal, ci pur şi simplu doar activităţi tehnice, prevăzute de lege”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Apoi, un protocol secret din 2012 între SRI, DNA, Parchetul ICCJ, Ministerele Justiţiei, Finanţelor şi Interne, prin care era monitorizat ANAF şi MAI, cu obiectul de combatere a evaziunii fiscale a fost prezentat în spaţiul public. Documentul se numea „Plan comun de măsuri pentru eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale” şi era încheiat în ianuarie 2012, iar în introducere se arăta că a fost încheiat în baza unei hotărâri CSAT din anul 2010. „Monitorizarea contribuţiilor cu potenţial de evaziune şi fraudă fiscală ridicat, a societăţilor comerciale nou înfiinţate, clarificarea aspectelor practice rezultate în ultima perioadă din activitatea de colectare a taxelor şi impozitelor şi itensificarea cooperării interinstituşionale prin acordarea accesului comun la bazele de date specifice gestionate de către instituţiile de aplicare a legii cu atribuţii în domeniu şi realizarea acţiunilor comune pe cele nouă domenii prioritare de intervenţie, impun adoptarea de măsuri conjugate ale instituţiilor de aplicare a legii nominalizare de HCSAT 69/2010”, era una dintre prevederi.

Protocolul a fost semnat tot de Laura Codruţa Kovesi, procuror general la acea vreme, Constantin Traian Igaş, ministru al Internelor de atunci, George Maior, director al SRI, Gheorghe Ialomiţeanu, ministru al Finanţelor, iar în locul lui Cătălin Predoiu este semnătura Alinei Bica.

În baza acestui „Plan de măsuri”, SRI avea acces la ANAF, iar Parchetul General avea acces la Ministerul de Interne, la baza de date a Poliţiei Române. Protocolul menţiona şi realizarea unui grup de lucru interinstituţional format din Constantin Igaş, ministru de Interne, Laura Codruţa Kovesi, procuror general, Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI, Sorin Blejnar, preşedintele ANAF, Alina Bica, secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunţa atunci, într-un răspuns pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că se reevaluează Planul Naţional Comun de Acţiune (PNCA) din 2010 în urma căruia a fost semnat protocolul din 2012 cu SRI, Ministerul Finanţelor, Ministerul Public şi al Justiţiei, prin care era monitorizată ANAF. O concluzie a acestei reevaluări nu a fost încă prezentată opiniei publice de către autorităţi.

Desecretizare protocoalelor, cap de afis al evenimentelor din 2018 :

Iar efectele desecretizării acestor protocoale nu au întârziat să apară în instanţele româneşti. În vizorul opiniei publice s-a aflat o decizie de achitare după ce interceptările dintr-un dosar, obţinute prin protocolul Parchetul General-SRI, au fost anulate. Magistraţii de la Curtea Militară de Apel Bucureşti au achitat definitiv un subofiţer de la Jandarmeria Bihor, pentru luare de mită, pentru că interceptările care au stat la baza condamnării din primă instanţă şi care au fost obţinute în baza protocolului PÎCCJ-SRI sunt nule, în motivare fiind criticate şi echipele mixte.

Protocoalele au creat agitaţie şi în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care este, potrivit legii, garantul independenţei justiţiei. Declasificarea tuturor protocoalelor a fost şi pe agenda Consiliului, instituţia luând decizia să ceară parchetelor şi instituţiilor judiciare o evidenţă a protocoalelor încheiate. CSM a primit răspunsuri de la instanţa supremă, Inspecţia Judiciară.

În acest context, Consiliul a cerut Inspecţiei Judiciare un control amplu la toate parchetele din ţară, pentru a afla cum au aplicat procurorii dispoziţiile protocolului cu Serviciul Român de Informaţii.

Ulterior însă, s-a aflat că şi CSM încheiase un astfel de protocol cu Serviciul Român de Informaţii. Este vorba de documentul încheiat în anul 2012 de Alina Ghica, preşedintele Consiliului de la acel moment şi de George Maior. Scopul protocolului era asigurarea independenţei şi înfăptuirii justiţiei, precum şi contracararea vulerabilităţilor care pot afecta ordinea de drept.

Citeste si...  Dragnea pune la cale o păcăleală. Vezi despre ce este vorba

Iar reacţiile nu au întârziat să apară, în condiţiile în care, spuneau asociaţiile de magistraţi, Consiliul este cel care trebuie să vegheze ca justiţia să fie înfăptuită în instanţe într-o manieră care să respecte prevederile legale, nefiind loc pentru „înţelegeri pe lângă lege” cu Serviciul Român de Informaţii. Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), a condamnat public protocolul şi Consiliul Superior al Magistraturii, susţinând că vechiul CSM a predat justiţia SRI-ului şi şi-a compromis rolul constituţional. Magistratul a acuzat că membrii CSM au dat drept Serviciului Român de Informaţii „să se poată implica inclusiv în procedurile de numire a judecătorilor la ÎCCJ sau în funcţiile de la vârful sistemului judiciar”.

Fostul preşedinte al CSM, Alina Ghica, a spus însă că demersul a fost unul necesar, în contextul cadrului legal de la acea vreme, subliind că niciodată Consiliul nu a furnizat informaţii către SRI. „În 2012, nu toţi magistraţii puteau avea acces la informaţiile clasificate, pentru că era necesară obţinerea unui certificat ORNISS. Potrivit Legii 182/2002 – un lucru extrem de important – Serviciul Român de Informaţii era – şi este în continuare – autoritatea desemnată de Securitate pentru protecţia inclusiv fizică a informaţiilor clasificate. Lecturând protocolul, o să vedeţi că acesta a vizat în principal această chestiune, respectiv protecţia fizică a informaţiilor clasificate”, a declarat pentru MEDIAFAX, Alina Ghica, fostul preşedinte al CSM, la scurt timp după ce a fost desecretizat protocolul.

Şi protocoalele secrete au continuat să apară. Serviciul Român de Informaţii a declasificat, în luna iunie, un alt protocol, cel încheiat de data aceasta cu Parchetul General şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Documentul cuprindea cadrul legal pentru gestionarea informaţiilor din procedurile de emitere a mandatelor de securitate naţională. Protocolul avea şase pagini şi era semnat de directorul SRI de la acea vreme, George Maior, de Laura Codruţa Kovesi în calitate de procuror general la acel moment şi de fostul preşedinte al instanţei supreme, Nicolae Popa. Cel din urmă a declarat în public că semnătura de pe document este a sa, însă nu îşi aminteşte să fi semnat un astfel de document. La acel moment, actualul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Cristina Tarcea, a luat decizia să sesizeze Parchetul General, pentru a fi lămurite lucrurile. Procurorii nu au anunţat cum s-a finalizat această cercetare, dacă ea a fost finalizată.

În luna octombrie, şi Inspecţia Judiciară a anunţat că încheiase un protocol cu Serviciul Român de Informaţii şi l-a publicat. Protocolul încheiat în 2016 prevedea modalitatea de cooperare dintre instituţii şi modul în care Inspecţia se obligă să raporteze Serviciului cum a folosit datele primite, instituţia ocupându-se cu cercetarea posibilelor abateri disciplinare săvârşite de procurori şi judecători. Semnatarii protocolului erau Lucian Netejoru, inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare şi fostul prim- adjunct al directorului SRI, Florian Coldea, în anul februarie 2016. Iar avizele de legalitate din partea celor două instituţii erau date de fostul inspector şef adjunct Gheorghe Stan şi fostul şef al Direcţiei juridice din SRI, Dumitru Dumbravă. Protocolul arăta modalitatea de colaborare dintre instituţii şi cum Inspecţia Judiciară trebuie să anunţe ce a făcut cu informaţiile primite.

Documentul a fost criticat din nou extrem de dur de asociaţiile de magistraţi, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România acuzând că, prin protocolul cu Serviciul Român de Informaţii, Inspecţia Judiciară „permitea acestuia verificarea judecătorilor şi procurorilor care ar fi putut săvârşi abateri disciplinare”. Dana Gîrbovan mai avertiza că activitatea de „prevenire” a abaterilor disciplinare nu putea însemna altceva decât că SRI supraveghează „preventiv” judecătorii şi procurorii, îi monitorizează pentru a se asigura că aceştia nu uită că sunt „în slujba statului” şi că „servesc statul român. Şi reprezentanţii societăţii civile în CSM s-au arătat profund indignaţi de prevederile protocolului încheiat între SRI şi Inspecţia judiciară, precizând că există suspiciuni privind supravegherea magistraţilor de către serviciile de informaţii şi după desfiinţarea SIPA (Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie -n.r.)

Inspecţia Judiciară a anunţat însă că nu a solicitat şi nu a transmis SRI-ului date şi informaţii în baza acestuia şi că în acea perioadă nu a fost vreo cercetare disciplinară urmare a datelor Serviciului.

Ultimul protocol care a generat chiar declanşarea de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a procedurii de revocare din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr este protocolul din 2016, o continuare al celui 2009. Protocolul încheiat în 2016 între Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii a ajuns în luna august la opinia publică. O variantă nesecretă care a fost publicată pe site-ul Ministerului Public şi una secretă, ce a apărut câteva ore mai târziu, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov. Ambele au fost semnate în aceeaşi zi, chiar înainte de alegerile din 2016. În timp ce protocolul public era unul strict tehnic, realizat în baza legii, cel secret era o continuare a protocolului din 2009.

Augustin Lazăr, procurorul şef al României a ieşit public să anunţe că protocolul cu numărul 09472 (cel secret), pe care l-a semnat în data de 8 decembrie 2016 este unul perfect legal şi a fost necesar pentru sesizarea parchetului cu privire la infracţiunile constatate de SRI şi comunicarea de informaţii în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind securitatea naţională, ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea S.R.I. şi ale Codului de procedură penală.

Însă efectele acestui protocol nu au întârziat să apară. Consecinţa cea mai importantă este procedura de revocare a procurorului general declanşată de Tudorel Toader. „Declanşez procedura legală pentru evaluarea activităţii manageriale desfăşurată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie! (…) În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009. Zilele acestea aflăm că în realitate a fost „desecretizat” un protocol „abrogat” încă din 2016″, anunţa Tudorel Toader.

Chiar dacă Secţia pentru procurori a avizat negativ propunerea de revocare, ministrul Justiţiei a mers mai departe cu demersul şi a transmis solicitarea de revocare preşedintelui Klaus Iohannis. Însă lucrurile s-au complicat. În prezent, instanţa are pe rol dosarul prin care Augustin Lazăr a cerut suspendarea revocării, însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să decidă cine are competenţa de a-l judeca: Alba Iulia sau Bucureşti.

Tot în contextul protocoalelor, Tudorel Toader a anunţat în luna august că vrea să propună o ordonanţă de urgenţă pentru revizuirea sentinţelor date pe protocoale sau interceptări ilegale. Anunţul său a stârnit rumoare în mediul juridic, cei mai mulţi profesionişti ai dreptului fiind de părere că intenţia lui Tudorel Toader este sortită eşecului. Anunţul ministrului Justişţiei nu s-a concretizat însă de atunci.

Decizii în privinţa protocoalelor ar trebui să se ia şi la foruri mai înalte, dar sunt amânate. Curtea Constituţională a amânat sesizările preşedintelui Klaus Iohannis, Opoziţiei şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind neconstituţionalitatea unor aspecte din Legea privind declasificarea unor documente, respectiv declasificarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor cu Serviciul Român de Informaţii.

Proiectul de lege privind declasificarea unor documente, adoptat de Parlament, prevede posibilitatea persoanelor care se consideră vătămate de efectele produse de documentele încheiate în baza Hotărârii CSAT 17/2005 să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.