Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menţionat că nu poate oferi detalii despre acţiunile operaţionale ale Forţelor armate ale Ucrainei pe câmpul de luptă. În acelaşi interviu, preşedintele ucrainean a declarat că Ucraina nu va negocia cu ‘cei care dau ultimatumuri’.
Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat luni că, de la începutul lunii septembrie, armata ucraineană a eliberat deja peste 6.000 de kilometri pătraţi din teritoriul ţării.
”De la începutul lunii septembrie şi până astăzi, luptătorii noştri au eliberat deja peste 6.000 de kilometri pătraţi din teritoriul Ucrainei – în est şi sud. Înaintarea trupelor noastre continuă”, a declarat luni liderul de la Kiev, conform site-ului Preşedinţiei ucrainene.
Zelenski şi-a exprimat recunoştinţa faţă de brigada a 57-a de infanterie motorizată, care şi-a revenit după luptele grele din est şi avansează foarte curajos, foarte încrezător în direcţia sud, faţă de brigada a 59-a de infanterie motorizată pentru că a avansat constant, în ciuda caracteristicilor terenului deschis, în ciuda artileriei ocupanţilor, faţă de brigada 128 de asalt montan pentru eliberarea mai multor aşezări şi pentru acţiunile foarte eficiente de neutralizare a activităţii inamicului.
”Băieţi, sunteţi adevăraţi eroi!”, le-a transmis Zelenski, care le-a mulţumit şi luptătorilor din apărarea anti-aeriană.
Ucraina nu va accepta niciun fel de variantă a „acordurilor de la Minsk”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat luni jurnalistului Fareed Zakaria pentru CNN, răspunzând la o întrebare despre înaintarea trupelor ucrainene în regiunea Herson (sud) şi în est, relatează Unian.
Zelenski a subliniat că ucrainenii se străduiesc să ‘dezocupe’ teritoriile ţării. „Scopul principal al dezocupării este ca să nu i se mai permită Rusiei să continue ocupaţia foarte lentă pe care a început-o în 2014”, a afirmat el.
Preşedintele ucrainean a menţionat că nu poate oferi detalii despre acţiunile operaţionale ale Forţelor armate ale Ucrainei pe câmpul de luptă.
„Nu vom sta pe loc. Vom continua încetişor să înaintăm constant. Nu vom mai vorbi cu ei altfel. De îndată ce am rămâne şi am sta, ştiu că unele state ne-ar împinge spre ‘procesul de la Minsk’. Vreau ca lumea să înţeleagă, sunt lucruri diferite. O rezolvare diplomatică şi ‘Minsk-2-3-5-10’ sunt două lucruri diferite. ‘Minsk’ este o bucată de hârtie goală pentru a oferi Rusiei o pauză înainte de următoarea invazie”, a declarat Zelenski, citat de Unian.
În acelaşi interviu, preşedintele ucrainean a declarat că Ucraina nu va negocia cu ‘cei care dau ultimatumuri’.
De asemenea, Volodimir Zelenski, participând la cea de-a 17-a reuniune YES (Strategia Europeană de la Ialta), a subliniat că deocamdată nu sunt posibile negocieri cu Federaţia Rusă pentru încheierea războiului, deoarece partea rusă nu poate formula poziţii adecvate.
La rândul său, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a spus că Ucraina nu va accepta din partea partenerilor occidentali recomandări de a începe negocieri de ‘pace’ cu Rusia şi a pledat pentru ‘dezocuparea’ completă a Donbasului şi a Crimeii.
„În viitor, Rusia va cere capitularea totală a Kievului”, a reacţionat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, comentând declaraţia preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre refuzul de a negocia cu Rusia.
„Un oarecare Zelenski a spus că el nu va angaja un dialog cu cei care dau ultimatumuri. Actualele ‘ultimatumuri’ sunt o joacă de copii faţă de cerinţele din viitor. Şi el le ştie: capitularea totală a regimului de la Kiev în condiţiile Rusiei”, a scris Medvedev pe canalul său Telegram, conform oficiosului Izvestia.
Anterior, ministrul rus de externe Serghei Lavrov afirmase la 11 septembrie că partea rusă nu refuză negocierile cu Kievul, declaraţia sa intervenind pe fondul contraofensivei ucrainene în Harkov, unde forţele ucrainene au străpuns linii de apărare ruseşti şi au eliberat zeci de localităţi, ajungând la frontiera de stat cu Rusia.
Rusia a declanşat o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina, în ceea ce numeşte drept ‘operaţiune militară specială’, de fapt prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.