Cum ar putea arăta finanțele României peste 3 ani anul 2020, soldul bugetar este estimat la -3,60% din PIB, iar cheltuielile de personal la 9,7% din PIB, în timp ce pentru anul 2021, soldul bugetar va fi de -3,34% din PIB, iar ch eltuielile de personal de 9,4% din PIB, se arată în Strategia fiscal-bugetară pentru 2020 – 2022.
Cum ar putea arăta finanțele României peste 3 ani anul 2020, plafonul propus pentru datoria guvernamentală este de 40%. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2020.
Vezi cum ar putea arăta finanțele României peste 3
În anul 2020, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este de 1.200 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este de 1.300.milioane lei fiecare.
Valoarea aferentă finanțărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.
Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice şi de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2020, este de 8.000 milioane lei.
Ţintă de deficit bugetar în 2020: 3,6% din PIB
Bugetul pe anul 2020 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB.
Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, a fost elaborat pe baza obiectivelor, măsurilor şi țintelor prevăzute în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022.
Construcția bugetară pentru anul 2020 se bază pe o menținere a creșterii economice în jurul mediei de 4% pe termen mediu, în condițiile în care majoritatea instituțiilor financiare interne și externe anticipează o încetinire a ritmului de creștere din statele Europei Centrale și de Est.
Tabloul industriei în zona Euro în 2020
Mediul extern, în special pentru zona Euro, vizează pentru anul 2020 o dinamică economică similară celei din 2019, ceea ce reprezintă un stimul moderat pentru exporturile românești. Evoluția nefavorabilă a industriei din anul 2019 a afectat sectoarele integrate în lanțurile europene de producție și se înregistrează nu doar o scădere a producției, cât și a numărului de angajați în industrie inclusiv în România unde, însă, această evoluție a fost mai mult decât compensată de creșterile din servicii și construcții.
Toate aceste elemente confirmă necesitatea menținerii echilibrelor economice interne în limite adecvate, dar și a diminuării incertitudinii asociate politicilor implementate.
2020 – primul pas pentru revenirea la ţinta de deficit de sub 3%
Măsurile care stau la baza construcției bugetare pe anul 2020 și perspectiva 2021-2022, precum și evoluția descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht.
Materializarea riscurilor privind încetinirea creșterii economice va avea o influență nefavorabilă asupra dinamicii încasărilor bugetare în anul 2020. Deși unele măsuri privind îmbunătățirea colectării pe partea de venituri bugetare pot aduce la buget resurse semnificative chiar și pe termen scurt, fundamentarea acestor sume va fi evaluată cu multă prudență de analiști/piețe financiare în condițiile în care o îmbunătățire convingătoare a colectării nu poate fi argumentată pe baza datelor din anii precedenți.
Vezi cum ar putea arăta finanțele României peste 3
Construcția bugetară pentru anul 2020 și perspectiva 2021-2022 au avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2017 în scopul stimulării creșterii economice (noul Cod fiscal și majorările salariale și ale unor drepturi de natura asistenței sociale) și continuate prin actele normative adoptate în anul 2018, dar și măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2019, care vor influența cadrul macroeconomic și indicatorii bugetari pe orizontul 2020-2022.
Vezi cum ar putea arăta finanțele României peste 3
Creşte acciza totală pentru ţigarete, de la 1 ianuarie 2020
La estimarea veniturilor și cheltuielilor bugetare pentru perioada 2020-2022 s-au avut în vedere următoarele măsuri:
actualizarea nivelului accizei specifice pentru țigarete, respective creșterea acesteia de la 366,147 lei/1.000 țigarete la 386,377 lei/1.000 țigarete, având în vedere că potrivit Codului fiscal, acciza specifică pentru țigarete se determină pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și al accizei totale
creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete de la 483,74 lei/1.000 țigarete la 503.97 lei/1.000 țigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, astfel încât să fie respectate prevederile art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, respectiv acciza globală pe țigarete să reprezinte cel puțin 60% din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum.
eliminarea mecanismului plății defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu; executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituțiile de credit, în limita sumei totale a obligațiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înființare a popririi.
începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019.
valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019
începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizației de merit se menține la nivelul de 6.240 lei.
interzicerea cumulul pensiei cu salariul în instituții publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice.
asigurarea a 2% din PIB pentru apărare.
Pentru planificarea bugetară pe anul 2020 și estimările pe perioada 2021-2022 se stabilesc plafoane pentru anumiți indicatori bugetari (cheltuieli totale și sold pentru bugetul general consolidat și anumite bugete componente ale acestuia, precum și soldul structural anual al administrației publice) prin derogare de la prevederile art.6, art.7, art.14 alin.(1) și art.26 alin.(3) din Legea nr.69/2010 republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Derogarea de la prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare a fost impusă având în vedere necesitatea finanțării bugetare a măsurile fiscal-bugetare care au stat la baza construcției bugetare pe anul 2020 și perspectiva 2021-2022 inclusiv aplicarea măsurilor prevăzute de Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii.
Deși vor fi instituite aceste derogări, Guvernul României este preocupat de respectarea TSCG, respectiv un sold structural de 1% din PIB.
În termeni structurali, se estimează că deviația semnificativă înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va ajusta începând cu anul 2020.