Deficitul bugetului general consolidat din România a coborât la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, cu 28,36 miliarde de lei sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Reducerea nominală este de 37%, iar ca pondere în PIB deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34%.
România reduce deficitul bugetar. Datele, publicate la 31 august, arată o creștere a veniturilor bugetare cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Evoluția este importantă pentru România, aflată în proces de consolidare fiscal-bugetară, însă nu înseamnă că dezechilibrele finanțelor publice au fost eliminate.
Veniturile au crescut, iar cheltuielile au avansat mai lent
Execuția bugetară pentru perioada ianuarie–iulie 2026 indică venituri de 412,31 miliarde de lei și cheltuieli de 460,39 miliarde de lei. Diferența dintre cele două valori reprezintă deficitul de 48,08 miliarde de lei.
În aceeași perioadă, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,1%, până la 95,67 miliarde de lei. Investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul din primele șapte luni ale anului trecut.
Ministerul Finanțelor a precizat că plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și prin PNRR au crescut cu peste 60%. Rambursările de TVA către companii au continuat, valoarea acestora depășind 20,4 miliarde de lei.
PNL: Direcția este corectă
PNL a susținut că reducerea deficitului reflectă schimbarea direcției finanțelor publice sub Guvernul Bolojan. Într-un mesaj publicat luni, 7 septembrie, liberalii au afirmat că măsurile de corecție bugetară încep să producă rezultate.
„Guvernul Bolojan a schimbat în bine direcția finanțelor publice și drumul României”, a transmis PNL.
Partidul a pus accent pe diferența dintre ritmul de creștere a veniturilor și cel al cheltuielilor, precum și pe majorarea investițiilor. În interpretarea liberalilor, evoluția indică o trecere de la un model economic bazat pe consum finanțat prin împrumuturi către unul orientat spre investiții, producție și infrastructură.
Nazare avertizează că ajustarea trebuie să continue
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că reducerea deficitului trebuie menținută și că România nu a încheiat procesul de corecție fiscal-bugetară.
„Deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine”, a transmis ministrul într-un mesaj public.
Potrivit acestuia, cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, în creștere cu 26,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Costurile de finanțare rămân, astfel, una dintre principalele presiuni asupra bugetului.
Nazare a subliniat că reducerea deficitului nu trebuie realizată prin blocarea investițiilor sau afectarea lichidității companiilor. În acest context, Ministerul Finanțelor susține că ajustarea bugetară a fost însoțită de creșterea investițiilor și de continuarea rambursărilor de TVA.
România rămâne sub presiunea datoriei publice
Reducerea deficitului reprezintă un progres în execuția bugetară, dar trebuie analizată în raport cu nivelul datoriei publice și cu necesarul de finanțare al statului.
Potrivit datelor prezentate de Nazare, datoria publică a crescut de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la sfârșitul anului 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei. Ministrul a avertizat că presiunea costurilor de finanțare rămâne ridicată.
Pentru întregul an 2026, prognoza Comisiei Europene citată de Nazare indică un deficit de 6,2% din PIB, față de 7,9% în 2025. Ținta anuală presupune continuarea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară.