Rusia trebuie ”deputinizată”, spune premierul polonez

Rusia are nevoie de un proces intens de ”deputinizare”, exact așa cum Germania a avut nevoie de o denazificare după al doilea război mondial, a scris premierul polonez Mateusz Morawiecki într-un editorial publicat recent în cotidianul britanic ”Daily Telegraph”.

Rusia trebuie ”deputinizată”, spune premierul polonez ”Ideologia lui Putin, ”Pacea rusească” este echivalentul comunismului și nazismului din secolul trecut. Este un cancer care reprezintă un pericol mortal pentru întreaga Europă…”, scrie premierul, citat de publicația poloneză Wprost.

”În urmă cu 30 de ani Occidentul a căzut într-un fel de dulce uitare a trecutului, a crezut într-un sfârșit al răului, și asta chiar în timp ce la Moscova se depuneau eforturi pentru reînvierea demonilor trecutului….

Putin nu este nici Hitler, nici Stalin, el este mai periculos decât aceștia… Nu numai că dispune de mijloace de distrugere mult mai puternice, dar are la dispoziție ultimele tehnologii pentru a-și răspândi propaganda….

Pentru tinerii din ziua de azi istoria secolului XX poate părea un fel de poveste macabră. Părea imposibil de imaginat ca așa ceva să devină realitate. Dar iluzia că istoria nu se poate repeta a fost ștearsă la 24 februarie anul acesta. Inimaginabilul a devenit realitate…

Agresiunea Rusiei la adresa Ucrainei obligă întreaga Europă de azi să se gândească dacă fundamentele libertății noastre mai sunt intacte.

Europa nu trebuie să se mulțumească cu susținerea Ucrainei, ci trebuie să facă toate eforturile pentru eradicarea acestei noi ideologii monstruoase, putinismul, care a făcut deja și face în continuare atâtea victime nevinovate. Dacă nu vom realiza acest lucru, nu vom pierde doar Ucraina, ne vom pierde și sufletul și libertatea și suveranitatea…”, a scris premierul polonez în editorialul din Daily Telegraph.

Slovacia: Parlamentul îl scapă de închisoare pe fostul premier
Partidele din coaliția de guvernare se acuză reciproc după ce Parlamentul nu a reușit să ridice imunitatea fostului premier Robert Fico, investigat în mai multe cazuri de crimă organizată și suspectat de implicare în celebrul caz al asasinării jurnalistului de investigație Ján Kuciak în 2018, scrie publicația Domov.

Deși actuala coaliție dispune de 150 parlamentari, doar 74 dintre aceștia au votat pentru ridicarea imunității în vederea trecerii acestui în custodia Poliției în vederea începerii procesului în instanță.

Moțiunea a căzut din cauza a doar două voturi contra în plus față de cele pentru.

În mod special doi parlamentari ai unuia dintre partidele coaliției, Poporul Simplu (OLaNO), care a câștigat alegerile din 2020 tocmai pe baza unui program anticorupție centrat pe afacerile oneroase ale fostului guvern Fico, sunt acuzați că au contribuit în mod esențial la căderea moțiunii pentru că s-au abținut de la vot.

Letonia: Predarea în școlile gimnaziale se va face doar în letonă
Începând cu anul școlar 2025/2026 predarea în școlile gimnaziale din Letonia se va face doar în limba națională, letona, a anunțat recent ministrul educației și științelor, potrivit portalului nra.lv.

În prima etapă predarea exclusiv în letonă se va face pentru elevii din clasele I, IV și a VII-a, iar în a doua etapă pentru cei din clasele a II-a, a V-a și a VIII-a.

Potrivit ministrului, Guvernul va avea o serie de întâlniri informale cu ambasadele țărilor cu care există acorduri interguvernamentale privind predarea în limba minorităților, precizează sursa citată, care însă nu specifică despre ce țări este vorba.

În prezent predarea în școlile primare din Letonia se face în proporții între 50 și 80% în limba națională, restul în limbile minorităților, în special limba rusă.

Potrivit BBC în Letonia limba rusă este vorbită în prezent de peste 28% din populație, în special în mediul urban. Alte limbi minoritare sunt belarusa (vorbită de 3,9% din populație), ucraineana (2,6%) și poloneza (2,5%).

În luna martie Seimul (Parlamentul Letoniei) a respins mai multe amendamente la legea Educației formulate de partidele de opoziție, care cereau, printre altele, introducerea predării exclusiv în limba letonă și în învățământul superior precum șii introducerea măsurii referitoare la școlile gimnaziale mai devreme, adică din anul școlar 2023-2024.

În Lituania s-au comemorat recent 50 de ani de la moartea studentului Romas Kalanta, care, în 1972, și-a dat foc în semn de protest față de regimul sovietic, un act care a stârnit o serie de acte de revoltă anticomunistă în întreaga țară, transmite Radioteleviziunea națională.

”Rezistența societății civile este adânc înrădăcinată în conștiința cetățenilor noștri și rămâne și în ziua de azi unul din pilonii rezistenței noastre ca națiune”, a spus în cadrul unei ceremonii desfășurate la sediul Bibliotecii Naționale ministrul lituanian al apărării.

”Anul acesta am înțeles încă o dată, cu toții, că libertatea nu este un simplu bun care se moștenește de la o generație la alta. Ea trebuie apărată mereu. Este șocant să vedem că Rusia a rămas până în zilele noastre același imperiu agresiv care s-a dovedit de-a lungul istoriei. Încearcă să demonstreze că ei sunt diferiți și mulți naivi chiar cred asta. E o iluzie, care nu are de-a face cu realitatea. Nu vom înceta să spunem Europei și lumii întregi că nu credem în aceste iluzii și în aceste minciuni”, a spus la rândul său președinta Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, care a propus ca anul acesta să fie declarat oficial anul Romas Kalanta în Lituania.

În data de 14 mai 1972 studentul de 19 ani Romas Kalanta s-a stropit cu benzină și s-a incendiat în grădina Teatrului Municipal din Kaunas, strigând ”Libertate pentru Lituania !”. Tânărul a murit câteva ore mai târziu, la spital. Gestul său a inspirat mai multe acte de protest în țară, inclusiv alte 13 autoincendieri, în același an, 1972.