Social, Stiri

Raport DIICOT: Români, cărăuși de droguri

Fenomenul traficului și consumului ilicit de droguri a înregistrat ușoare creșteri în România, având în vedere și diversitatea substanțelor traficate și apariția de noi substanțe cu efecte psihoactive, potrivit datelor din bilanțul DIICOT pe anul 2014.

droguri-shutterstock-88232518-a5a9d485b5-465x390

Potrivit raportului DIICOT pe anul 2014, “Cetățenii români reprezintă în continuare o categorie vizată de grupările criminale pentru cărăușie, exploatându-se situația financiară precară a acestora”. „În anul 2014 au fost întâlnite cazuri de cetățeni români implicați în transportul de hașiș din Maroc în Spania, prin ingerare,” arată procurorii.

  • Numărul total al cauzelor soluţionate în cursul anului 2014 a fost de 2.798 cauze, comparativ cu anul 2013 când s-au soluţionat 4.513 cauze, ceea ce reprezintă o scădere cu 38,00 %, potrivit DIICOT.

În cursul anului 2014 au fost indisponibilizate, în vederea confiscării şi distrugerii ulterioare, următoarele cantităţi şi tipuri de droguri:

  •  787,72 kg. droguri, 397.205 comprimate, 0,864 litri și 509 doze, din care:

 

  • droguri de mare risc : 141,45 kg., 390.205 comprimate, 773,7 ml. și 509 doze;
  • droguri de risc: 646,27 kg., 7.000 comprimate și 90,3 ml.

 

Valoarea totală de drogurilor ridicate în vederea confiscării în anul 2014 se ridică la suma de 16 milioane euro.

Cazul heroinei și „ruta balcanică”

Astfel, în cazul heroinei, România se află pe traseul „rutei balcanice”, drogurile fiind transportate din Afganistan către statele din Europa de Vest, în special, Olanda şi Marea Britanie. Grupările criminale sunt constituite, în principal, din cetăţeni turci care au conexiuni infracţionale şi pe teritoriul ţării noastre. Piața internă este polarizată de consumatorii din București al căror număr este relativ stabil și este alimentată de grupurile infracționale ce au conexiuni cu grupurile infracționale din Turcia, pe segmentul de import și cu clanurile de etnie rromă pe segmentul de distribuție stradală.

Cocaina și portul Constanța

În ceea ce priveşte cocaina, porturile româneşti de la Marea Neagră (cu precădere, Constanţa) reprezintă o alternativă considerată de traficanţi ca fiind viabilă pentru introducerea în Europa a acestui tip de drog de mare risc provenit din America de Sud (în special, Columbia, Bolivia, Peru şi Venezuela). Piața internă de desfacere a cocainei reprezintă un segment distinct, determinat de prețul ridicat al acestui tip de drog.

Cum se face transportul

Transportul drogurilor se realizează pe cale maritimă, în cazul cocainei, iar pentru heroină, atât maritim, cât şi rutier. De regulă, sunt folosite autovehicule aparţinând unor societăţi comerciale pentru realizarea de operaţiuni comerciale de import – export aparent de mărfuri în care sunt disimulate drogurile. În alte situaţii cantităţile relativ mici de heroină sunt transportate cu ajutorul unor autovehicule înmatriculate pe numele unor persoane fizice.

blank