La aproape 30 de ani de la constituirea Grupului de la Visegrad (Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia), premierul Ungariei a invitat România să ”construiască o nouă Europă Centrală”. A făcut-o la Timișoara, într-un discurs rostit pe 14 decembrie, la aniversarea a 30 de ani de la revoluția începută aici.
Ungaria invită România în ”noua Europă Centrală”
Este de bun augur aceasta aparentă deschidere a Ungariei lui Viktor Orban către Romania, într-un discurs care începe cu tema Europei Centrale și se incheie cu ”Dumnezeu să-l binecuvânteze pe Laszlo Tokes”? Este posibila apropierea dorită de Viktor Orban, în condițiile în care guvernul României este conus de Ludovic Orban, cel care se autointitula ”Orban cel bun”, la recentul congres al PPE?
”Popoarele Europei Centrale au știut mereu că nu vor primi nici lebertate și nici cadouri din partea marilor puteri (…) Dacă am vrut libertate, am luptat, ne-am asumat riscuri și eroii noștri și-au vărsat sângele pentru asta. Aceasta este gloria noastră comună, a polonezilor, cehilor, slovacilor, românilor și ungurilor. Slavă celor care și-au dat viața pentru libertate la Timișoara și în alte părți în Romania”, a spus Viktor Orban, sâmbătă, la Timișoara.
”Când românii se întâlnesc cu maghiarii trebuie să se gândească doar la trecut sau și la viitorul comun? Au românii și maghiarii țeluri comune? Asta e întrebarea. Ca premier al Ungariei, în numele națiunii ungare, pot să spun că este o mare șansă ca românii și maghiarii să aibă țeluri comune în viitor. Noi vrem să nu mai fim o țară de mână a doua în Europa. Ungaria vrea să producă cele mai moderne tehnologii, să aibă cel mai curat mediu, să rămână una dintre cele mai sigure țări (…) De aceea, suntem gata să construim o nouă Europă Centrală împreună cu vecinii noștri, inclusiv România. Europa Centrală nu este doar o bază de resurse pentru ecomomiile din Europa de Vest, ci și una dintre cele mai de succes și competitive regiuni din lume”. Apoi, Viktor Orban a arătat că într-o asemenea nouă Europă Centrală orașele ar fi conectate prin trenuri de mare viteză, fiecare cetățean ar avea un loc de muncă, cei plecați să muncească în Occident vor reveni acasă și că problema va fi ”ce să facem cu cei veniți din Europa de Vest pentru a munci aici”.
Schimbare bruscă a imaginii României în presa maghiară
La acest discurs surprinzător al lui Viktor Orban se adaugă articole elogioase din presa maghiară despre anul 1989 în România și despre Timisoara. Magyar Memzet prezinta orașul ca fiind ”cel mai fericit și mai tânăr din România”, că Timișoara își recapătă strălucirea și este capitala celei mai dinamice dintre fostele regiuni ale monarhiei austro-ungare, că este un oras multicultural și că este un centru de repliere al etnicilor maghiari din Banat și nu numai. ”Nu mi-a venit să cred. Cum a putut să apară un portret atât de frumos al unui oraș din România în Magyar Memzet”, scrie Eva Balogh pe blogul ei.
Într-adevăr, abordarea oficialilor și a presei din Ungaria este fundamental diferită de cea din urmă cu doar două săptămâni, cu ocazia Zilei Naționale a României. Un articol publicat atunci de Pesti Sracok se intitula ”Mesaj pentru teroriștii care au anexat Transilvania: metoda lor va funcționa și în sens invers” și arăta că Transilvania este acum sub ”ocupație temporară” și va fi luată înapoi de Ungaria. România este descrisă ca ”un teritoriu abandonat și ruinat, plin de rahat de câine”. România este descrisă ca aparținând regiunii balcanice, adica înapoiată, iar românii sunt prezentați ca incapabili să înțeleagă valorile Europei Centrale articulate de premierul Viktor Orban și de aliații săi politici.
Cum se face că, acum, Viktor Orban invită România să construiască ”noua Europă Centrală” împreună cu Ungaria? Pot fi doua explicații.
Programul Budapestei pentru Transilvania – un test pentru guvernul PPE de la București
Prima ține de poziția politică ușor mai slabă a lui Viktor Orban pe plan intern, unde Fidesz a pierdut primăria Budapestei și a altor orase importante. Pe plan regional, Slovacia pare să se îndrepte către o guvernare a ONG-urilor, sub umbrela Partidului Slovacia Progresistă, care a câștigat președinția de la Bratislava. În Cehia, premierul populist Andrej Babis este pus cu spatele la zid de procurorul general și Comisia Europeană, într-un caz de fraudă cu fonduri europene și unul de conflict de interese. Fidesz, partidul lui Viktor Orban, a fost suspendat sine die din PPE. Toate acestea par să-l facă pe Orban să-și caute noi aliați. O face însă prea târziu, căci premierul român Ludovic Orban nu va ieși deloc din cuvântul PPE, odata ce a și recunoscut la Congresul partidului european că a dat jos guvernul de la București pentru ca PPE să obțină un post de comisar în plus la Bruxelles. Pentru a nu mai spune că Ludovic Orban s-a autointitulat la acel Congres ”Orban cel bun”.
A doua explicație tine de programul guvernului Ungariei pentru dezvoltarea economică a Transilvaniei. Până acum, guvernul Viktor Orban a acordat ajutor economic Ținutului Secuiesc, însă acum ministrul de Externe Peter Szijjarto a declarat că vrea să-l extindă ”în toata partea vestica a României”. Asta ar însemna circa 300 de milioane de euro în următorii doi ani, în special credite petru fermieri. În ultimii trei ani, Ungaria a oferit 367 de milioane de euro pentru 44.000 de familii de maghiari din România. Pentru a nu mai vorbi despre investițiile record ale guvernului Ungariei în cluburile sportive din regiunile locuite de etnicii maghiari în țările vecine.
Guvernul Viktor Orban a sugerat că are acceptul omologilor din România pentru aplicarea acestui program. Intervievat de presa din Ungaria, Kelemen Hunor a declarat că programul economic al Ungariei are la bază programul Germaniei de sprijin pentru minoritatea germană din Transilvania. Însă Hunor a spus că nu exista un acord scris al Bucureștiului. Ambasadorul României la Budapesta a infirmat acest lucru chiar în prezența vicepremierului Ungariei, Zsolt Semjen, la finalul lunii noiembrie. ”Așa-zisul program pentru dezvoltare economică a Transilvaniei nu a fost obiectul unei discuții oficiale între cele două guverne și, de aceea, repet că România nu și-a dat acceptul pentru implementarea acestor măsuri. Solicităm ca programul să fie implementat numai cu implicarea autorităților române, într-un mod transparent și nediscriminator”, a spus Marius Lazurcă. Cu alte cuvinte, dacă ”noua Europa Centrală” în care Viktor Orban invită România înseamnă ajutoare strict pentru comunitățile maghiare din Transilvania, atunci guvenul condus de ”Orban cel bun” de la București va spune nu, muțumesc.
In octombrie 2019, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti a raspuns astfel solicitarilor primite din partea presei cu privire la progranul Ungariei in Transilvania.”MAE ”a atras atenția” Ungariei, arătând că ”acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internațional, și că în consecință astfel de măsuri pot fi promovate doar cu consimțământul părții române, și fără vreo discriminare în funcție de criteriul etnic”.
Presa ungară de opoziție suspectează că în spatele siguranței Budapestei că Bucureștiul susține programul pentru Transilvania, gestionat de Fundația Pro-Economica, ar fi stat o înțelegere între Viktor Orban și Liviu Dragnea. Condiția pusă de Romania ar fi fost ca fondurile ungare să poata fi accesate și de etnicii români, singura condiționalitate fiind doar cea geografică – Transilvania. În plus, politicienii și afaceriștii din România ar fi trebuit să se aleagă cu 30% din fondurile Budapestei, după cum scria publicația maghiară Atlatszo, în iunie 2019.
Așadar, de unde tonul mieros al lui Viktor Orban la Timișoara? Să fie o testare a receptivității noului guvern al lui ”Orban cel bun”? O încercare de a relua negocierile pe care le-a dus cu fosta putere PSD, așa cum suspectează presa maghiară? Dacă aceasta este abordarea, atunci Viktor Orban știe răspunsul la întrebarea pe care a pus-o la Timișoara – ”Au românii și maghiarii țeluri comune?”. Da, au țeluri comune, ar spune Viktor Orban, însă doar politicienii, iar scopul este îmbogățirea. Iar asta în condițiile în care o serie de publicații din Ungaria consideră că Transilvania este ”sub ocupație temporară” și că ”metoda” din 1918 ” va funcționa și în sens invers”.