Pe data de 11 martie se împlineşte un an de când Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat pandemia de coronavirus, care a generat apoi cel mai mare blocaj global existent vreodată în istorie. Vieţile a miliarde de oameni au fost afectate, iar o revenire la normal pare deocamdată utopică.

Pe 11 martie se împlineşte un an de izbucnirea focarului COVID. În perioada martie 2020 – martie 2021 omenirea a traversat deja două valuri pandemice şi se află deja pe creasta celui de-al treilea val de coronavirus, chiar dacă în România acesta se întrevede oarecum timid. Deocamdată cifrele vorbesc în locul realităţii, dar probabil că în scurt timp românii vor resimţi fizic această nouă creştere, care va fi tradusă de autorităţi prin noi restricţii.

Pe 11 martie se împlineşte un an de când OMS a anunțat pandemia de coronavirus

În intervalul 1-8 martie 2021, în România s-au înregistrat 28.569 de cazuri noi de infecţie cu coronavirus, în creştere cu aproape 6.000 faţă de săptămâna anterioară (22.761). Cele mai multe cazuri în 24 de ore de la debutul pandemiei în România s-au înregistrat la 18 noiembrie 2020, respectiv 10.269, dar nu puţini sunt specialiştii care spun că în câteva săptămâni vom reveni la aceste cifre, în condiţiile în care tendinţa este de creştere. Nu mai departe de duminică a fost semnalat cel mai mare număr de infectări zilnice după data de 4 ianuarie.

Recordul negativ de decese în 24 de ore a fost înregistrat la 8 decembrie 2020, când au fost semnalate 213 persoane decedate. În acelaşi timp, numărul deceselor la 24 de ore în ţara noastră, în intervalul 1-8 martie 2021, a oscilat între 46 şi 106.

Şi la nivel mondial, numărul infectărilor cu noul coronavirus este în uşoară creştere faţă de săptămâna anterioară, fapt care a determinat guvernele să aplice noi restricţii. Ultima pe listă este Ungaria, unde şcolile, grădiniţele şi magazinele neesenţiale au fost închise începând de luni, ca parte a noilor restricţii instituite pentru a frâna ceea ce autorităţile de la Budapesta consideră a fi al treilea val al pandemiei de COVID-19. Învăţământul primar se va desfăşura cel puţin o lună numai online, la fel cum se desfăşoară din noiembrie cel secundar şi universitar. Cât despre comerţ, este permisă funcţionarea doar a magazinelor cu produse de bază, precum supermarketurile, farmaciile sau benzinăriile, printre altele. Folosirea măştii este obligatorie în toată ţara şi este menţinută interdicţia de circulaţie nocturnă, între orele 20:00 şi 05:00. Ungaria, ţară cu circa 9,7 milioane de locuitori, a înregistrat în ultimele şapte zile în medie 5.113 noi cazuri de COVID-19 şi 133 de decese pe zi. De asemenea, într-o altă ţară vecină, Ucraina, a început al ”treilea val” al pandemiei, declara joia trecută premierul Denis Şmigal, care avertiza că ar putea fi reinstituită o carantină strictă.

Şi în Polonia media de infectări a ultimelor zile este de aproximativ 15.000 de cazuri, fapt care a determinat guvernul de la Varşovia să impună noi măsuri restrictive, cum ar fi noi reguli de purtare a măştii (polonezii nu mai pot folosi eşarfe, bandane şi viziere din plastic în loc de măşti pentru a-şi acoperi faţa), dar şi reguli mai stricte de trecere a frontierei. În acelaşi timp şi Cehia înregistrează niște recorduri aproape istorice, în data de 3 martie, cu 16.769 de cazuri apropiindu-se periculos de vârful pandemic atins în 7 ianuarie, potrivit datelor worldometers.info. Toate astea la o populaţie puţin mai mare de 10 milioane, fapt care l-a făcut pe premierul Andrej Babis să declare îngrijorat: „Situaţia este dramatică. În plus faţă de mutaţia britanică (a coronavirusului) o avem şi pe cea sud-africană. Trebuie să înăsprim măsurile pentru că, dacă nu o facem, ne aşteaptă o serie de probleme sanitare serioase în următoarele două săptămâni”.

În acest tablou general, nu-i de mirare că guvernul de la Bucureşti ia în calcul să prelungească cu o oră restricțiile de circulație pe timpul nopții în toată România, devansând cu o oră, de la 23:00 la 22:00, interdicția de ieșire din casă.

În paralel cu această situaţie generalizată, Europa mai trebuiesă facă faţă noilor tulpini, care acoperă tot mai mult din „piaţa” infecţiilor. Spre exemplu, varianta britanică a SARS-CoV-2 reprezintă deja 46 % dintre cazurile pozitive din Germania şi, de asemenea, este dominantă în Belgia. La fel, în Franţa, tulpina britanică reprezintă „aproximativ jumătate” din cazurile de COVID-19, potrivit guvernului de la Paris.