NATO a respins propunerile de securitate ale Rusiei. „Rusia să îşi retragă trupele din Ucraina, Georgia şi Moldova. Are cereri nerealiste”

Propunerile Moscovei către NATO privind garanțiile de securitate sunt nerealiste. Acest lucru a fost declarat de o sursă familiarizată cu situația, comentând răspunsul organizației la cererea Rusiei.

NATO ”întinde din nou mâna” Rusiei pentru un dialog, dar refuză să renunţe la dreptul de aderare a noi membri şi ”se pregăteşte şi pentru ce e mai rău”, a declarat miercuri, la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe de presă, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, relatează AFP.

”Propunerile scrise ale celor 30 de aliaţi ai NATO trimise Rusiei în această seară acoperă o gamă largă de probleme diferite (…) Noi întindem din nou mâna Rusiei pentru a încerca să urmăm o cale de dialog (…), dar ne-am pregătit şi pentru ce e mai rău”, a precizat el.

NATO a trimis miercuri Moscovei răspunsul scris la cererile de securitate ale Rusiei, afirmat, de asemenea, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

”Solicităm încă o dată Rusiei să detensioneze imediat situaţia. NATO crede cu fermitate că tensiunile şi dezacordurile trebuie rezolvate prin dialog şi diplomaţie”, a menţionat Stoltenberg.

El a reiterat apelul pentru ca Moscova şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor

Statele Unite au trimis miercuri răspunsul scris la cererile ample de securitate ale Rusiei, un pas cheie într-un proces diplomatic fragil, în condiţiile în care Rusia a organizat noi exerciţii militare pe uscat şi pe mare în apropierea Ucrainei, transmite Reuters.

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că răspunsul SUA a fost transmis personal de ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan. Washingtonul a precizat că cererile Rusiei ca NATO să retragă trupele şi armele din Europa de Est şi să împiedice Ucraina să adere vreodată la alianţă nu au nicio şansă.
SUA sunt însă gata să discute alte subiecte, cum ar fi controlul armelor şi măsurile de consolidare a încrederii.
Dacă Rusia este pregătită să accepte această agendă limitată va determina următoarea fază a crizei în care Moscova a desfăşurat aproximativ 100.000 de soldaţi lângă graniţa cu Ucraina, neagând în acelaşi timp planurile de a invada.

La Paris, discuţiile între patru ţări cu privire la încheierea unui conflict separatist din estul Ucrainei, parte a unei crize mai ample dintre Moscova şi Kiev, care a crescut riscul unui război la scară largă, au durat mai mult decât era anticipat.

Moscova a avertizat miercuri, mai devreme, că impunerea de sancţiuni împotriva preşedintelui Vladimir Putin personal nu l-ar afecta, ci ”ar fi distructivă din punct de vedere politic”, după ce preşedintele american Joe Biden a declarat că va lua în considerare o astfel de măsură dacă Rusia va invada Ucraina.

Biden a declarat marţi că sancţiunile personale împotriva lui Putin, deşi un pas rar, ar putea fi luate în considerare ca parte a unor eforturi concertate ale Washingtonului şi ale aliaţilor săi de a convinge Moscova că orice nouă agresiune împotriva Ucrainei ar aduce costuri rapide şi masive.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că parlamentarii americani care discută despre sancţiunile personale împotriva liderilor de vârf ai Rusiei nu cunosc faptul că li se interzice legal să deţină active, proprietăţi şi conturi bancare în străinătate.

Sancţiunile individuale împotriva lui Putin ”nu ar fi dureroase ci distructive din punct de vedere politic”, a spus Peskov, care a afirmat anterior că ar echivala cu o ruptură a relaţiilor diplomatice.

„Multe dintre cererile Rusiei sunt inacceptabile și nerealiste, dar răspunsul NATO prezintă o serie de probleme asupra cărora este posibil să se lucreze în continuare”, a declarat diplomatul, sub protecţia anonimatul, pentru agenţia France Presse.

Potrivit sursei, NATO va răspunde în scris în cel mai scurt timp posibil, Rusiei. Cu toate că propunerile Moscovei au fost respinse de facto, documentul va enumera problemele pe care organizația este dispusă să le negocieze. „Munca privind răspunsul este aproape de final„, a explicat el.

Anterior, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că trupele NATO nu vor fi dislocate în Ucraina.

Miercuri, ministrul de externe rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că Rusia va adopta „măsuri de ripostă necesare” dacă nu va primi un „răspuns constructiv” din partea Occidentului la cererile sale privind acordarea de garanţii de securitate, pe care Kremlinul îl aşteaptă săptămâna aceasta. Lavrov a insistat că Moscova nu va tolera ca dezbaterea asupra propunerilor de garanţii de securitate prezentate SUA şi NATO să se lungească la infinit şi speră că acestea se vor ţine de promisiunea de a răspunde în scris.

Din această cauză, a spus el, Rusia nu a dorit ca discuţiile cu privire la Ucraina şi propriile ei preocupări de securitate să fie extinse prin includerea Uniunii Europene sau a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), potrivit Reuters.

„În funcţie de conţinutul acestui răspuns, aşteptat săptămâna aceasta, împreună cu colegii din alte instituţii vom pregăti propuneri pentru preşedinte (Vladimir Putin)„, a afirmat ministrul rus, reiterând poziţia Moscovei că va lua „măsuri adecvate”, pe care nu le-a specificat, dacă nu va primi un răspuns constructiv din partea SUA şi NATO cu privire la garanţiile de securitate pe care le solicită.