Fostul președinte al PSD Liviu Dragnea se aștepta la o decizie favorabilă din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, însă magistrații i-au respins fostului lider politic contestația în anulare depusă. Decizia magistraților în acest caz este definitivă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, luni, contestaţia în anulare a fostului lider PSD, Liviu Dragnea, la condamnarea sa de trei ani şi şase luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, iar decizia instanţei este definitivă.
Contestația lui Liviu Dragnea, respinsă de ICCJ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat, luni, că a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de Liviu Dragnea, împotriva deciziei penale nr. 142 din data de 27 mai 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 2401/1/2018. Instanţa a decis ca Dragnea să achite suma de 200 de lei reprezentând cheltuieli judiciare. Decizia magistraţilor este definitivă.
Liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat în data de 27 mai 2019, de magistraţii ICCJ, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
El a fost liberat condiţionat pe data de 15 iulie 2021.
Liviu Dragnea, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat
„În cursul anului 2001, după obținerea funcției de președinte al consiliului județean Teleorman, Liviu Nicolae Dragnea a inițiat în calitate de lider constituirea unui grup infracțional organizat, structurat pe două paliere, respectiv un palier format din funcționari publici și un palier format din persoane din zona mediului de afaceri privat, structură care a funcționat până în noiembrie 2017 cu scopul obținerii, în mod fraudulos, a fondurilor publice, naționale și din bugetul Uniunii Europene prin comiterea unor infracțiuni care se circumscriu elementelor de tipicitate ale infracțiunilor de abuz în serviciu, folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații dacă sunt săvârșite în scopul obținerii de foloase necuvenite.
Principiul de funcționare al grupului presupunea că Liviu Nicolae Dragnea controlează și decide pe ambele paliere, funcționarii publici acționând în interesul mediului privat, în detrimentul interesului public”, este scris în rechizitoriu.