Lipsa forței de muncă de pe piața românească, mai ales în domenii ce necesită forță de muncă necalificată sau slab calificată, precum și majorarea din ultimii ani a salariului minim pe economie au făcut ca România să devină o alternativă interesantă pentru muncitorii migranți din Asia de sud-est. Aproximativ 35.000 dintre muncitorii asiatici din România provin din Republica Populară Bangladesh și se estimează că alți 25.000 sunt în așteptarea vizelor de muncă. Bangladesh nu este doar o sursă de forță de muncă ieftină, pe fondul scumpirii textilelor în Turcia și a supra-reglementării importurilor din China, țara asiatică a devenit interesantă pentru oamenii de afaceri români din industria autohtonă a textilelor, cererea de vize fiind în continuă creștere. Un rol important pe cele două fluxuri îl are reprezentanța diplomatică a Bangladeshului la București, condusă din 2020 de Ambasadorul Ali Daud. Potrivit presei din capitala Bagladesh, Dhaka, nu întotdeauna Ambasada funcționează ca un facilitator. Dhaka Tribune a relatat recent despre problemele pe care oamenii de afaceri români le pot avea atunci când solicită viză, între soluțiile propuse fiind simplificarea sau chiar ridicarea regimului de vize pentru români, exemplu fiind India care solicită cetățenilor români doar vize electronice.
O afacere de milioane de dolari
Nici procedura de eliberare a vizelor românești nu este una fără probleme, România neavând o reprezentață consulară permanentă la Dhaka. În 2022, în urma unei înțelegeri bilaterale între ministerele de externe ale celor două țări, România a avut o misiune consulară temporară la Dhaka, ce a eliberat în cele trei luni cât a durat, peste 5.200 de vize, majoritatea fiind în așteptare de câțiva ani. Anul acesta, misiunea consulară temporară a durat doar o lună. În lipsa unui consulat permanent, bangalezii ce doresc să muncească în România sunt nevoiți să apeleze la serviciile secției consulare românești de la Calcutta, din India. Pe lângă taxele consulare și cheltuielile de deplasare, aceștia plătesc, potrivit surselor noastre, comisioane de peste 500 de dolari fiecare pentru a avea oportunitatea de a munci în România, comisioane încasate oficial sau neoficial de firmele de recrutare din Bangladesh. La 10.000 de vize, doar aceste comisioane reprezintă peste 5.000.000 de dolari, un profit care atrage diverse personaje dubioase într-o afacere ce nu presupune doar recrutarea muncitorilor și obținerea de vize, ci și identificarea locurilor de muncă disponibile în România, o activitate ce nu a fost niciodată lipsită de probleme. Un exemplu relevant este cel al omului de afaceri oneștean Vivian Oancea, ce a fost condamnat în prima instanță la 7 ani de închisoare și la plata unor despăgubiri de 87.000 de euro pentru că ar fi supus la sclavagism cinci cetățeni bengalezi, potrivit Adevărul. De altfel, Oancea pare a fi un apropiat al reprezentanților diplomatici asiatici în România, fiind deseori fotografiat în compania ambasadorilor Indoneziei și Malaieziei, țări sursă pentru forță de muncă. În 2020, în calitate de vicepreședinte al obscurei Asociații de prietenie România-China, Oancea a făcut parte dintr-o delegație oficială a patru ambasadori asiatici, Bangladesh, Indonezia, Malaiezia și Pakistan în județele Vaslui și Iași. La Vaslui a fost primit de recent arestatul președinte al Consiliului Județean, Dumitru Buzatu, cel care a ținut vizita respectivă, din motive necunoscute, departe de ochii publicului.
În martie 2022, Vivian Oancea a fost prezent la sărbătoarea Zilei Naționale a Bangladeshului, iar din pozele publicate pe pagina personală de Facebook, (vezi foto galerie) pare nu doar un apropiat al Ambasadorului Ali Daud, ci chiar gazda acestui eveniment. Tot Ambasadorul Daud, ce pare să nu ia în considerare ”cazierul” lui Oancea, l-a prezentat pe omul de afaceri chiar Ministrului de externe al Bangladesh-ului A.K. Abdul Momen atunci când acesta a vizitat Bucureștiul, în 2021. Povestea lui Oancea se complică în vara lui 2022, când este condamnat definitiv la o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani și 2 luni. Reporterii Antena 3 l-au găsit pe deja infractorul Vivian Oancea în Indonezia la Jakarta și au alertat autoritățile care-l puseseră pe lista persoanelor căutate internațional. Jurnaliștii spun că Oancea este un personaj cunoscut, care pozează într-un om ce deschide multe uși, președinți de stat, politicieni, academicieni și mai ales ambasadori ai țărilor asiatice în România, un exemplu grăitor în acest sens fiind chiar relația foarte apropiată cu Amabasadorul Republicii Populare Bangladesh, Ali Daud. În acest moment, în ciuda condamnării definitive din România, Oancea pozează în om de afaceri prosper în Marea Britanie, unde a ”dispărut” după ce a fost reținut inițial de polițiștii indonezieni.
Importul de forță de muncă în România este în creștere și este esențial ca acesta să fie unul transparent și bine reglementat. Unul dintre fenomenele din ultimii ani a fost acela că România este folosită drept țară de tranzit pentru muncitorii asiatici. Mai exact, aceștia obțin vize de muncă pentru România, contra unor comisioane serioase către recrutori dubioși de genul Vivian Oancea protejați de către anumite autorități, și apoi fug de la locul de muncă de la noi către vestul Europei, unde pot câștiga mai mult, creând o serie de probleme atât angajatorilor, cât și României pe plan european.