”Incidentele semnalate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în ultimele zile, sunt în detrimentul securității și stabilității R. Moldova”, declară Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinte al Comisiei Europene. Trebuie spus că, la Chișinău, în aceste zile, se află într-o vizită reprezentanți ai Misiunii OSCE, în contextul incidentelor din stânga Nistrului. Iar în seara zilei de joi, un grup de lucru condus de vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, s-a întâlnit cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
Josep Borrell: ”Uniunea Europeană face apel la actorii responsabili să evite destabilizarea situației. Salutăm cu tărie reacțiile reținute din partea autorităților Republicii Moldova, care ajută la menținerea calmului în țară”, mai spune oficialul european.
În mesajul vicepreședintelui Josep Borrell se mai arată că Uniunea Europeană este solidară cu Republica Moldova și își reiterează sprijinul ferm față de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional și cu un statut special pentru regiunea transnistreană.
”În scopul sprijinirii Republicii Moldova în abordarea impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, UE oferă un ajutor cuprinzător pentru a face față provocărilor imediate ale fluxului de refugiați și și-a intensificat sprijinul pe termen mediu pentru a întări reziliența generală a Moldovei”, susține Josep Borrell.
În contextul recentelor incidente din regiunea transnistreană, la Chișinău, au sosit într-o vizită reprezentantul Special al președintelui în exercițiu al OSCE din partea Poloniei pentru procesul de reglementare transnistreană, ambasadorul Thomas Mayr-Harting, împreună cu trimisul special al președintelui în exercițiu, ambasadorul Artur Dmochowski. La Chișinău, ambasadorii Mayr-Harting și Dmochowski au discutat cu șeful Misiunii OSCE în Moldova, Claus Neukirch, viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, viceprim-ministrul pentru Reintegrare Oleg Serebrian și consilierul pentru securitate națională, Dorin Recean.
De asemenea, reprezentanții OSCE au stabilite întrevederi cu ambasadorii rezidenți ai mediatorilor și observatorilor în formatul ”5+2”. La Tiraspol aceștia planifică să se întâlnească cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski și reprezentantul politic din partea Transnistriei, Vitali Ignatiev. La finalul vizitei, sâmbătă, oficialii vor face declarații pentru presă.
În seara zilei de joi, un grup de lucru condus de vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a avut o întrevedere cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski. Ei au discutat despre securitatea din regiune, dar si despre problemele vamale si sociale. Este prima întâlnire dintre oficialii de la Chișinău și administrația de la Tiraspol, după incidentele de la începutul săptămânii.
Într-o dezbatere organizată de Agenția de Presă IPN de la Chișinău, mai mulți comentatori moldoveni au menționat faptul că Tiraspolul nu pare să-și dorească o implicare în războiul din Ucraina. Cei mai interesați acum sunt rușii.
Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice, sociologul Vadim Pistrinciuc, a identificat trei grupuri de poziții față de situația din regiunea transnistreană.
”Este vorba despre poziția ucraineană care menționează că Transnistria este o sursă de insecuritate și că eventual de acolo pot porni anumite atacuri ale trupelor militare ruse. Acesta nu este un lucru nou, Moldova a spus permanent că prezența trupelor militare ruse în regiune este mai degrabă o chestie de insecuritate decât securitate. Al doilea grup de reacții ar fi cel din Federația Rusă, caracterizate prin reacții mai diplomatice și alt gen de declarații mai extreme, dar care oricum încearcă să inducă opinia că nu au de gând să folosească trupele din Transnistria. Al treilea grup de reacții sunt cele ale instituțiilor europene care foarte clar salută poziția Republicii Moldova care, pe de o parte, spune că este una neutră, iar, pe de altă parte, am observat o schimbare în retorica și a Președinției și a Consiliului Suprem de Securitate, care spun că Moldova este pregătită să facă față provocărilor de securitate”, a spus el.
În opinia lui Vadim Pistrinciuc, Ucraina este într-o situație în care își salvează casa și privește Transnistria ca pe o zonă instabilă și ar vrea ca această zonă să fie cumva neutralizată, ”dar nu cred că ucrainenii au interes de a provoca ceva în Transnistria, poate doar să transmită niște semnale. În caz contrar, asta ar însemna o dispersie mai mare de trupe. Ce se întâmplă în realitate în Transnistria nici transnistrenii nu știu bine și cred că conducerea de acolo nu are capacități militare semnificative pentru a avea vreun impact asupra războiului. De fapt, structurile de conducere de acolo nu-și doresc implicarea lor în conflict armat, deoarece asta ar presupune o pustiire a regiunii care și așa are dificultăți foarte mari economice sau demografice”.
Mai multe explozii au avut loc în zilele de luni și marți, în stânga Nistrului. Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a declarat că forțe pro-război din stânga Nistrului sunt interesate de destabilizarea situației, iar acest lucru vulnerabilizează regiunea transnistreană și creează riscuri pentru Republica Moldova. Iar liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a acuzat Ucraina că ar sta în spatele acestor incidente.
Rusia s-a arătat îngrijorată de incidentele din Transnistria pe care le-a calificat ca ”atentate teroriste”. În același timp, Ucraina susține că exploziile din Transnistria sunt o operațiune sub steag fals a principalului serviciu secret rus FSB care își dorește să instaureze panica și ”sentimentele anti-ucrainene” în Transnistria și de a inventa un pretext pentru o intervenție armată în regiunea separatistă din Republica Moldova.