Contrar deciziei CCR de respingere a sesizării lui Klaus Iohanis pe Legea 303/2004 privind Statutul magistraților, judecătorul Mona Pivniceru susține, într-o opinie separată, că actul normativ e neconstituțional pentru că „rolul constituțional al Comisiilor parlamentare speciale a fost nesocotit”.
„În dezacord cu soluţia adoptată – cu majoritate de voturi – prin Decizia nr.583 din 25 septembrie 2018, considerăm că obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor trebuia admisă şi constatat caracterul întemeiat al criticii de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea procedurii de adoptare a legii, prin nesocotirea rolului constituţional al comisiilor speciale comune”, se arată în opinia separată a judecătorului CCR Mona Pivniceru, publicată pe site-ul instituției.
În motivarea CCR care a decis, cu majoritate de voturi că modificarea Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor este constituțională, constatând că Parlamentul nu a modificat actul normativ prin „proceduri viciate”.
În acest context, Pivniceru își argumentează opinia sepaată amintind de o altă decizie a Curții, din 13 decembrie 2017, potrivit căreia o comisie parlamentară specială „impune o procedură specială, distinctă de cea generală, competenţa sa făcând inutilă parcurgerea procedurii generale de avizare sau adoptare a unui raport”.
Prin urmare, din moment ce comisia specială întocmeşte un raport asupra unui proiect de lege, „este inutil ca o comisie permanentă să întocmească un al doilea raport deoarece s-ar ajunge la crearea unei proceduri care ar dubla obligaţia iniţială de întocmire a raportului”, se arată în textul opiniei separate.
În legătură cu argumentul potriviti căruia sesizarea președintelui Klaus Iohannis nu face obiectul instituției, Mona Pivniceru susține că exigenţele stabilite prin deciziile Curţii Constituţionale referitoare la comisiile speciale sunt „un parametru de constituţionalitate extrinsecă a legii, şi nu o chestiune de aplicare a regulamentelor parlamentare, a cărei soluţionare, indiferent de modalitatea în care regulamentul a fost aplicat, nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale”.
„Cu privire la acest aspect, se constată că rolul primar al comisiei speciale comune rezultă din textul Constituţiei, respectiv realizarea unei proceduri de legiferare speciale, astfel încât încălcarea unei exigenţe constituţionale este prin ea însăşi o încălcare a Constituţiei”, arată Pivniceru în textul opiniei separate.
Mona Pivniceru a apreciat că „această situaţie este cu atât mai paradoxală cu cât această comisie specială comună a elaborat conţinutul propunerii legislative şi în două rânduri a reexaminat-o, în temeiul art.147 alin.(2) din Constituţie, pentru a o pune de acord cu deciziile Curţii Constituţionale; în schimb, atunci când ar fi trebuit să analizeze pe aceleaşi coordonare cerere de reexaminare a Preşedintelui României, s-a realizat o bruscă desesizare a acesteia şi aplicarea procedurii comune de legiferare, aplicată în ipoteza cererilor de reexaminare formulate în temeiul art.77 alin.(2) din Constituţie”.
Pe 25 septembrie, CCR a respins ultima sesizare a lui Iohannis referitoare la neconstituţionalitatea modificării Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.