Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie atacă la CCR legea care prevede pedepse suplimentare pentru persoanele condamnate care fug din țară pentru a scăpa de închisoare. Instanța supremă susține că actul normativ este neconstituțional în ansamblul său și încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la libertatea.
Instanța Supremă atacă la CCR legea prin care sunt majorate pedepsele pentru condamnații fugari
„Sesizarea de neconstituționalitate atacată la CCR ce privește prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secțiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 alin. (3) din Constituția României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituție privitor la neretroactivitatea legii”, arată un comunicat al ICCJ, după ce a decis, cu participarea a 88 de judecători, sesizarea Curţii Constituţionale a României.
Camera Deputaților a adoptat pe 29 noiembrie în calitate de for decizional proiectul de lege care prevede pedepse suplimentare pentru condamnații care nu se prezintă în 7 zile pentru a ispăşi condamnarea.
Proiectul de lege modifică Codul penal, în sensul în care persoanele condamnate definitiv, care în 7 zile nu se prezintă pentru a fi pusă în executare pedeapsa, vor avea pedeapsa suplimentară între 6 luni şi 3 ani pentru o infracţiune asimilată celei de evadare.
Ce prevede legea care prevede pedepse suplimentare pentru condamnații fugari
Astfel proiectul de lege prevede că evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Se consideră evadare:
a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate;
b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere;
c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii.
Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.
Camera Deputaților a fost for decizional în acest caz și urma să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Proiect de lege al Guvernului, care aduce modificări Codului penal, a fost înregistrat în procedură de urgenţă în Parlament şi a fost adoptat de către Senat în 23 octombrie.