Încă o miză a războiului din Ucraina: controlul producției și comerțului, la nivel mondial, cu produse agricole

S-a vorbit mult și pe bună dreptate despre dependența Uniunii Europene de materiile prime energetice (gaze naturale și țiței) din Rusia. Dar, acum începe să fie tot mai vizibilă o altă dependență: cea a economiei globale de produsele agricole din Ucraina și Rusia.

De exemplu, Sebastien Abis, cercetător francez și director al Clubului Demeter, o organizație care reunește decidenți din sectorul agricol și agro-industrial, atrage atenția, în mai multe interviuri acordate în mass-media franceză, asupra dezechilibrelor care vor exista pe piața mondială a produselor agricole.

Astfel, Ucraina este un mare exportator de cereale și un important producător agricol. De exemplu, Ucraina are o suprafață agricolă totală de 30 milioane de hectare, mai mare decât cea a Franței care ajunge la 26 milioane de hectare. În economia ucraineană, agricultura are o pondere cuprinsă între 10% și 15% din PIB, o forță de muncă angajată în sectorul agricol de 20%, iar exporturile ajung până la 40% din producția locală.

Ucraina este al șaptelea producător mondial de grâu, dar al patrulea exportator mondial. Cercetătorul francez arată că în ultimii cinci ani Ucraina a exportat în total 90 milioane de tone, ceea ce înseamnă că vorbim despre o importantă putere agricolă care contribuie cu mari cantități de produse agricole în cadrul balanței alimentare globale.

Grâul este un produs esențial pentru securitatea alimentară mondială. În ultimii 20 de ani, consumul a crescut de la 600 milioane la 800 milioane de tone pe an, iar producătorii au rămas aceiași. Totodată, 200 milioane de tone sunt provenite din exportul mondial. Este clar că Rusia și Ucraina au fost în ultimii ani soluții pentru creșterea producției și exporturilor de cereale, ceea ce le face jucători importanți pe piața mondială.

Prețul grâului a explodat
În urmă cu doi ani se vindea cu 150 dolari pe tonă, înainte de începerea războiului prețul a crescut la 300 dolari, iar în ultimele săptămâni a ajuns să fie cotat între 400 și 450 dolari pentru o tonă.

Marea întrebare a acestui an nu este prețul de tranzacționare al cerealelor, ci nivelul producției care va fi realizată în această vară în Ucraina și Rusia, cei doi mari jucători de la Marea Neagră.

De asemenea, sunt riscuri și cu privire la calitatea producției realizate. Mai multe state din Africa și din Orientul Mijlociu trăiesc sub spectrul incertitudinii alimentare. Ele au nevoie ca de aer de importuri de cereale. Spre exemplu, Egipt și Indonezia (cu o populație de 250 milioane de locuitori) sunt cei mai mari cumpărători de grâu din lume depinzând de cantitățile exportate de marii producători. Însă, un preț de 300 de dolari pe tonă este mult prea mare pentru țările care cumpără cereale.

Câteva state europene, printre care și România, sunt autosuficiente în materie de consum de cereale, adică produc mai mult decât consumă. Dar, nu este cazul pentru toate statele membre. De aceea, cercetătorul francez atrage atenția asupra faptului că Uniunea Europeană trebuie să acționeze ca un bloc comunitar și nu printr-o politică agricolă concurențială între statele membre.

La nivel mondial, cererea de grâu este estimată la 780 milioane de tone anual, exact cât se prognozează că va ajunge anul acesta și producția. Desigur, în calcul poate intra și nivelul stocului, care este de aproximativ 280 milioane tone, dar jumătate din stocuri sunt deținute în China.

De asemenea, Rusia și Ucraina sunt principali furnizori mondiali de ulei de floarea soarelui. Într-un an obișnuit, Ucraina și Rusia reprezintă aproximativ 80 la sută din comerțul global cu ulei și făină de floarea soarelui. În această lună, din cauza închiderii porturilor și a instalațiilor de prelucrare din Ucraina, exporturile de semințe de floarea soarelui au fost mult reduse.

Ucraina și Rusia sunt mari producători, la nivel global, de porumb sau orz. Condițiile de anul acesta sunt cu totul speciale. Ceea ce înseamnă că țările europene pot profita de situația de piață, dacă, bineînțeles, vor avea o producție suficient de mare și de calitate. Dar statisticile arată că miza războiului din Ucraina este legată și de controlul unei părți importante a producției și comerțului mondial cu produse agricole.