Noul guvern al lui Benyamin Netanyahu nu există încă, dar deja pune presiune asupra instituțiilor israeliene – armata, poliția și justiția. La o lună după alegerile legislative de la 1 noiembrie, Netanyahu se luptă să negocieze cu partenerii săi evrei ultra-ortodocși și de extremă dreapta pentru a forma cel mai de dreapta guvern din istoria țării.
Aliatul lui Benyamin Netanyahu, Itamar Ben Gvir, forța motrice din spatele listei sionismului religios (14 din 120 de locuri în parlament), i s-a promis conducerea poliției. Acest avocat, supremațist evreu, condamnat în 2007 pentru incitare la ură și sprijin pentru o organizație teroristă, trebuie să preia ministerul securității naționale. El va fi responsabil cu asigurarea ordinii pe esplanada Moscheelor, Muntele Templului pentru evrei, cel mai sensibil loc din Țara Sfântă.
Poliția este ruda săracă a forțelor de securitate israeliene. Structural este lipsită de oameni și de buget. În Ierusalim, unitățile sale au o reputație de violență. În afară de operațiunile sale de „lege și ordine” în zona arabă, din estul orașului, ocupată de Israel din 1967, nu intervine în zonele locuite de palestinieni. La fel ca și în cartierele evreiești ultra-ortodoxe din vestul orașului, unde rabinii stăpânesc zona.
Ben Gvir va avea autoritate asupra numirii ofițerilor superiori și asupra bugetului. I s-au promis fonduri pentru recrutare. El speră să câștige rivalitatea cu Poliția de Frontieră, o forță de șoc supusă armatei, activă în Ierusalimul de Est și Cisiordania ocupată, precum și asupra unităților responsabile de combaterea construcțiilor ilegale în zonele cu majoritate arabă din Israel. Actualul ministru al Apărării, Benny Gantz, consideră că acest lucru ar echivala cu a-i oferi pe tavă o miliție privată. Ben Gvir militează și pentru relaxarea regulilor de deschidere a focului de către poliție, precum și de către armată.
Armata caută să preia conducerea
Potrivit unui sondaj recent realizat de Institutul pentru Democrație din Israel, 55% dintre israelieni cred că armata ar trebui să ucidă „teroriştii” palestinieni, chiar dacă aceștia nu reprezintă un pericol imediat. 71% spun că sunt în favoarea pedepsei cu moartea pentru cei cu sânge pe mâini – o cerere expresă a lui Ben Gvir.
Mai multe controverse au monopolizat dezbaterea publică din ultimele zile, care dezvăluie în ce măsură așteptata numire a lui Netanyahu în funcția de premier ar pune deja la încercare instituțiile israeliene. Locotenent-colonelul Aviran Alfasi, comandantul brigadei Givati a armatei, a impus zece zile de detenție unuia dintre soldații săi. Acest bărbat promisese, într-un interviu acordat unui activist evreu pentru drepturile palestinienilor din Hebron, în Cisiordania, că „Ben Gvir [va] restabili ordinea aici”. Unul dintre camarazii lui bătuse un alt protestatar.
Ofițerul Alfasi și familia sa au primit de atunci amenințări, prin telefon și pe rețelele de socializare. Ben Gvir a cerut să-l viziteze pe soldatul din închisoare, după ce s-a întâlnit deja cu tatăl său, care denunță constant „anarhiștii” care i-au provocat fiul. Șocant chiar pentru propria sa tabără, Ben Gvir l-a provocat public pe șeful de stat major, Aviv Kochavi, cerându-i să reconsidere pedeapsa militarului. Acesta a răspuns scurt că nu va permite „niciunui politician, de dreapta sau de stânga, să se amestece în deciziile de comandă”.
În acest nou context politic, armata încearcă să preia conducerea, mai ales după ce aproximativ o treime dintre militari au votat pentru extrema dreaptă sau pentru Shas – un partid religios ultra-ortodox, apărător al muncitorilor evrei sefarzi. Armata a anunțat miercuri retragerea din Cisiordania a unui batalion indisciplinat și violent, format din tineri evrei ultra-ortodocși.
Un precedent îi îngrijorează pe cei de la vârf: șeful poliției israeliene, Kobi Shabtai, a fost atras într-o spirală a controverselor. În mai 2021, cu puțin timp înainte ca revoltele intercomunale să cuprindă țara și Hamas să declanșeze un nou război în Gaza, Shabtai a protestat împotriva lui Ben Gvir, pe atunci simplu deputat, cu declarații provocatoare. El l-a considerat personal „responsabil pentru intifada” care se profila.
Reforma Curții Supreme
Armata urmărește cu teamă și negocierile aflate în desfășurare între Netanyahu și Bezalel Smotrich, coleg de listă al lui Ben Gvir, din extrema dreaptă religioasă. Fără experiență militară, Smotrich a cerut să i se încredințeze Departamentul Apărării. Putea obține Administrația Civilă, brațul armatei care administrează Cisiordania ocupată.
Dar judecătorii sunt cei care urmăresc aceste negocieri cu cea mai mare teamă. Coaliția lui Netanyahu a promis o reformă a Curții Supreme, pentru a-i limita puterea de a supraveghea legile adoptate de Parlament. De asemenea, urmărește să faciliteze numirile politice ale judecătorilor. Deja, instituția este zguduită de sosirea așteptată în guvern a liderului partidului Shas, Arieh Deri.
În fruntea unui grup de unsprezece deputați, acest ultra-ortodox este un confident al lui Benyamin Netanyahu. Activ din anii 1980, închis pentru corupție în anii 1990, a pledat vinovat în 2021 pentru evaziune fiscală. Instanța nu a statuat însă că condamnarea sa a implicat „turpitudine morală”, ceea ce i-ar interzice să ocupe funcții publice timp de șapte ani. Fără îndoială, vor fi depuse petiții la Curtea Supremă împotriva nominalizării sale.
Coaliția a început așadar să adune semnături de la parlamentari pentru a-l înlocui pe Președintele Parlamentului. Acest lucru i-ar permite să adopte rapid un amendament la Legea fundamentală a guvernului, care să-l autorizeze pe Deri să devină ministru. Centristul Yair Lapid, premier din iulie, care vorbește deja în calitate de lider al opoziției, a deplâns că succesorul său și aliații săi „trag țara într-o spirală periculoasă, nedemocratică”, notează lemonde.fr
Benyamin Netanyahu mai are o lună la dispoziție pentru a finaliza aceste manevre și a-și asuma puterea.
Traducerea Rador