Tulburările de sănătate legate de locul de muncă, cum ar fi sindromul Burnout, sunt din ce în ce mai îngrijorătoare.
Din punctul de vedere al membrilor OMS „Bolile netransmisibile legate de muncă, precum și bolile de inimă și depresia cauzate de stresul profesional, conduc la creșterea ratelor de boală și a concediilor de boală prelungite”.
Epuizarea, cunoscută și sub numele de sindrom burnout, este o consecință directă a suprasolitării unei persoane la locul de muncă.
Se manifestă cu precădere în cazul celor care muncesc foarte multe ore pe zi și sunt în contact direct cu terțe persoane.
Sindromul burnout este adesea asemănat cu stresul la locul de muncă. Cu toate acestea, între ele există diferențe clare.
Stresul la locul de muncă
Stresul constituie acel ansamblu de schimbări fizice, biologice și hormonale pe care corpul unei persoane le experimentează atunci când se confruntă cu o situație solicitantă la locul de muncă.
O pregătește pentru acțiune și îi permite să performeze și să se progreseze în activitatea pe care o desfășoară.
Oamenii reacționează diferit. Ceea ce stresează o persoana poate fi o chestiune lipsită de importanță pentru alta. Deși pregătește persoanele pentru acțiune, perioade lungi de stres poate provoca tulburări fizice și / sau psihologice.
Sindromul Burnout (epuizare)
Burnout-ul indică epuizare, oboseală și stres emoțional cronic derivat din relația pe care o persoană o are cu munca sa.
Provoacă o lipsă de motivație absolută pentru sarcinile îndeplinite, performanță slabă la locul de muncă și schimbări de comportament, legate de bunele maniere față de ceilalți.
Burnout-ul poate provoca tahicardie, boli gastrointestinale, dureri de cap, risc crescut de obezitate, dureri musculare, impotență sexuală, senzație de singurătate și izolare, hipertensiune și criză astmatică. De asemenea, poate contribuie la creșterea riscului consumul de droguri, intensificarea tulburărilor de somn, scăderea sistemului imunitar, printre alte simptome.
Cum se poate preveni sindromul burnout
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat burnout-ul factor de risc profesional. Prin urmare, pentru prevenirea acestui sindrom, cei din conducerea companiilor ar trebui să fie în permanență atenți și să identifice dacă vreun angajat are simptome similare, ceea ce l-ar putea să-și dea demisia din cauza performanței slabe sau a problemelor de sănătate.
Acest lucru ar putea contribui la înrăutățirea mediului de lucru și la deteriorarea abilităților și competențelor, printre altele.
Înainte de a se gândi la soluții pentru acest sindrom, specialiștii consideră că firmele ar trebui să ia în considerare prevenirea pentru a crea condiții bune de muncă.
De asemenea, este important să se gândească la cum pot proteja angajații împotriva riscurilor fizice și psihologice generate de ore de muncă excesive sau motivație scăzută.
Iată câteva sfaturi pentru a preveni sindromul Bornout la locul de muncă:
- Evaluarea nivelurilor de stres: detectarea persoanelor cele mai vulnerabile pentru a lua măsuri în grup sau individual.
- Echilibrarea sarcinilor de lucru: sarcinile de lucru trebuie împărțite în mod egal.
- Crearea de stimulente: reducerea frustrării și recunoașterea eforturilor.
- Oferirea de instrumente pentru îndeplinirea în mod adecvat a sarcinilor de lucru: nu numai instrumente fizice, ci și cursuri de pregătire profesională.
- Acordarea de concediu: Este important să li se permită angajaților să-și ia concediu pentru a se putea odihni și limpezi mintea. În plus, concediile le oferă șansa să se reîncărcare cu energie.
- Realizarea muncii în echipă: Este necesar să se realizeze o muncă în echipă, iar angajații să fie întrebați despre interesele lor. De asemenea, este important să se desfășoare activități care să permită reducerea stresului.
- Program de lucru flexibil. În prezent, foarte multă lume lucrează de acasă. Munca de acasă împiedică epuizarea emoțională și fizică a angajaților care călătoresc pe distanțe lungi. Cu toate acestea, pentru ca munca de acasă să se desfășoare în condiții normale, este esențial ca angajaților să le fie monitorizată activitatea pentru ca aceștia să lucreze la fel de eficient ca la birou.
În felul acesta productivitatea la locul de muncă poate crește. Și, evitându-se sindromul burnout, angajații vor mai fericiți și mulțumiți de condițiile de la locul muncă.
Pe de altă parte, nu vor mai fi nevoiți să-și depună o cerere de demisie și să încerce să-și găsească de lucru în altă parte.