Preşedintele Vladimir Putin a ordonat ministrului rus al apărării să înlesnească înrolarea şi trimiterea pe frontul ucrainean a „combatanţilor voluntari” străini. Liderul de la Kremlin răspunde astfel Occidentului, acuzat de Moscova că trimite „mercenari” pe frontul de luptă. In realitate, de o parte şi de altadin din frontul din Ucraina, au apărut în ultimele zile diverşi combatanţi străini, animaţi de motive foarte variate.
Frontul din Ucraina, atracţie pentru combatanţii străini
„Dacă vezi că oameni vor să meargă de bună voie, și în plus nu pentru bani, ca să-i ajute pe cei din Donbass, atunci trebuie să mergi în întâmpinarea lor ca să-i ajuţi să ajungă pe frontul de luptă”. Declaraţia îi aparţine lui Vladimir Putin şi este de fapt un îndemn la adresa ministrului său al Apărării. Serghei Şoigu precizase recent că 16.000 de combatanţi originari din Orientul Apropiat sunt gata să ajute forţetele ruse. Reacţia Kiev-ului a fost imediată. „Rusia angajează asasini sirieni ca să distrugă Ucraina” a denunţat preşedintele Volodimir Zelensky.
Strategia liderului de la Kremlin are în fapt un dublu obiectiv, două justificări. Pe de o parte, ea urmăreşte să îngroaşe rândurile militarilor de pe frontul ucrainean, acolo unde armata rusă pare să întâmpine unele dificultăţi. Dealtfel, Putin a cerut şi redesfăşurarea militarilor din teritoriu la frontiera de vest a ţării, un răspuns la desfăşurarea de trupe NATO în diverse state est-europene, inclusiv în România.
Pe de altă parte, aşa cum o reaminteşte în cele ce urmează la microfonul RFI cercetătorul Igor Delanoë de la Observatorul franco-rus, „apelul lui Putin către combatanţii străini este un răspuns la formarea, în Ucraina, a unei legiuni de voluntari străini veniţi din Polonia dar şi din alte state din regiune precum tarile baltice. S-au văzut déjà în trecut trupe mobile, care s-au mutat de pe un teatru de operaţiuni pe altul. Din Siria în Libia, din Libia în Ciad şi viceversa, din Orientul apropiat spre Nagorno-Karabakh, via Turcia. Există deci o rezervă de combatanţi care nu prea au ce face în aceste vremuri şi care sunt dispuşi să fie trimişi spre Ucraina” spune specialistul francez. Reamintim că Rusia este cea care a făcut apel la combatanţi sirieni pentru a li se alătura mercenarilor ruşi din grupul Wagner în Libia contra forţelor guvernamentale de la Tripoli.
Cum notează ziarului Libération într-o lungă anchetă pe această temă, „de când s-a declanşat conflictul din Ucraina, se accelerează recrutările de combatanţi străini dornici să-i susţină atât pe ucraineni cât şi pe ruşi. Toate oportunităţile sunt deschise celor care au o cât de mică experienţă de luptă. De asemenea, societăţi zise „de securitate”, au început să posteze anunţuri pe reţelele de socializare pentru a-i atrage pe candidaţii potenţiali. De partea ucraineană, ambasedele de peste hotare de prin lumea întreagă au afişat apeluri către voluntari, provocând astfel incidente diplomatice cu Senegal şi Algeria” notează Libération. Un ziar care subliniază şi faptul că „oameni originari dintr-o aceeaşi ţară se pot regăsi în cele două tabere adverse. E cazul cecenilor sau sirienilor”. E adevărat că rebelii sirieni par a fi mai degrabă atraşi de partea ucraineană în timp ce foştii militari din armata lui Bashar al-Assad se înrolează de partea rusă, cea care a salvat regimul de la Damasc.
Cotidianul britanic The Times afirma recent că mercenari africani ar fi fost trimişi spre Kiev de celebrul grup Wagner cu scopul de a-i lichida pe liderii ucraineni. Tot spre Kiev s-ar îndrepta şi combatanţii ceceni cunoscuţi sub numele de „Kadyrovsky” după numele preşedintelui lor Ramzan Kadyrov, fost rebel devenit aliat al ruşilor. In schimb, cei care s-au opus ruşilor în timpul războaielor din Cecenia şi care apoi au combătut alături de jihadiştii din statul islamic pe diverse alte fronturi şi în particular în Siria, şi care azi se înrolează de partea ucraineană, „ar putea compromite, prin intermediul propagandei ruse, imaginea celor care susţin regimul de la Kiev” conchide Libération ancheta despre „târgul combatanţilor străini” din Ucraina cum şi-a numit articolul.