În aprilie 2023, datoria publică a României a fost de 712 miliarde de lei, dublă faţă de cât era la finalul anului 2019, înaintea pandemiei de COVID-19, arată datele publicate de Ministerul Finanţelor. O explozie a datoriei publice a țării noastre a fost înregistrată în 2020-2021, când România era guvernată de premierul Florin Cîțu, care a luat o serie de decizii catastrofale precum împrumuturile de miliarde de euro pe bandă rulantă, achiziția celor peste 100 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, pierderea unor sume importante de bani din PNRR, ce au dus România în faliment în doar 10 luni de mandat.
Florin Cîțu, groparul economiei românești! La finalul anului 2019, România avea o datorie totală de 373 de miliarde de lei, la jumătate faţă de cât este acum. Ca pondere în PIB, era de 35%, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, însă lucrurile s-au schimbat la 180 de grade, atunci când la guvernarea țării a venit Florin Cîțu, care s-a împrumutat cu o treime din cât s-au îndatorat toate celelalte guverne în ultimii 30 de ani.
Florin Cîțu, groparul economiei românești!
Astfel, în primele nouă luni din 2021, datoria publică a României a crescut cu 282 miliarde de lei, echivalentul a 57 de miliarde de euro, ajungând la 556,4 miliarde de lei, adică la 48,5% din PIB-ul României.
Ministrul Finanțelor de la acea vreme, Adrian Câciu, a tras un semnal de alarmă cu privire la dobânzile uriașe pe care România trebuia să le plătească pentru cele 57 de miliarde de euro pe care premierul Cîțu le-a adăugat datoriei publice. Potrivit oficialului, în perioada ianuarie 2021 – noiembrie 2021, dobânzile au crescut de la 2,5% la 5,4%, punând o presiune și mai mare asupra economiei românești.
În ciuda acestor scoruri uriașe, Florin Cîțu, deși îngropa cu bună știință economia țării, se bătea cu pumnul în piept că gradul de îndatorare al României era unul dintre cele mai mici din UE. Un alt motiv de mândrie pentru premierul Florin Cîțu era faptul că țara noastră se împrumuta mai ieftin decât în vremea guvernării PSD, acesta fiind din punctul său de vedere, o adevărată evoluție.
“În primul rând gradul de îndatorare al României este sub 50% în acest moment, este unul din cele mai mici din Uniunea Europeană şi chiar dacă ajunge la 50%, tot rămâne printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Gradul de îndatorare a crescut în toate ţările din lume anul trecut, când a crescut deficitul. Împrumuturile pe care le face România astăzi merg pentru a acoperi un deficit bugetar, deficit bugetar care şi în trecut, pe vremea PSD-ului, se acoperea tot din împrumuturi. E o diferenţă acum, ne împrumutăm mai ieftin. Şi mai este o diferenţă, ne împrumutăm doar pentru investiţii. Anul acesta este primul în care România se împrumută doar pentru investiţii (…) Mai mult, ne împrumutăm la o rată de dobândă mai mică decât creşterea ecomonică, ceea ce înseamnă că putem să plătim datoriile acestea şi, mai mult, ne-am împrumutat săptămâna trecută la dobândă negativă, asta înseamnă că dăm mai puţini bani înapoi decât am împrumutat”, declara Florin Cîţu în urmă cu doi ani.
Cum a aruncat Florin Cîțu banii românilor la gunoi. Doar pe vaccinurile anti-COVID a plătit aproape un miliard de euro
Seria deciziilor proaste ale groparului economiei românești nu s-a oprit la împrumuturile colosale pe care le-a făcut în doar nouă luni de zile, cât alții în 10 ani. În plină pandemie, Florin Cîțu a aruncat banii românilor la gunoi atunci când a cumpărat peste 65 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, deși numărul persoanelor eligibile de vaccinare din țară era de 15 milioane.
Chiar dacă România avea suficiente stocuri pentru a-și vaccina populația împotriva COVID -19 de patru ori, Florin Cîțu a aprobat printr-un memorandum al Guvernului, semnat de Dan Barna, vicepremier cu atribuții pe sănătate la acea vreme și ministrul de Finanțe, achiziția a altor 40 de milioane doze de vaccin, pentru anii 2022 şi 2023.
Costul acestora din urmă a fost de 730 de milioane de euro, iar în total, România s-a angajat să plătească pentru cele peste 100 de miliarde de vaccinuri anti-COVID suma de 933 de milioane de euro.
Între timp, peste două milioane dintre vaccinurile cumpărate au expirat, iar autoritățile au fost nevoite să le incinereze stârnind astfel revolta românilor, care au început să se întrebe care a fost miza guvernului Cîțu atunci când a cumpărat toate acele doze.
Pentru a le închide gura românilor, Florin Cîțu și ministrul #rezist al Sănătății, Ioana Mihăilă, au decis să revândă vaccinurile cumpărate în prostie unor țări precum Danemarca (1.170.000 de doze de vaccin Pfizer) Coreea de Sud (1.489.410 de doze de vaccin Pfizer) și Germania (912.000 de doze de vaccin Moderna).
Cu toate acestea, România a donat mai mult decât a reușit să vândă. Iar Guvernul Cîțu a făcut acte de caritate pe spatele românilor donând cantități uriașe de vaccinuri anti-COVID-19 în țări precum Egipt (525.000 de doze AstraZeneca), Tunisia (425.000 de doze de vaccin AstraZeneca), Vietnam (300.000 de doze de vaccin AstraZeneca) Serbia (50.400 de doze), Ucraina (100.800 de doze), Georgia (10.000 de doze), Albania (150.000 de doze) și Republica Moldova (100.620 de doze de vaccin Pfizer și 405.600 de vaccin AstraZeneca).
Achiziția mamut a celor peste 100 vaccinuri de către Guvernul României condus de Florin Cîțu le-a atras atenția procurorilor Direcției Naționale Anticorupție care au deschis un dosar penal în acest caz.
În noiembrie, DNA au cerut mai multe documente de la Ministerul Finanțelor și de alte instituții guvernamentale, care la ordinul lui Florin Cîțu au încercat tergiversarea anchetei, însă procurorii nu au căzut în plasa jocurilor politice ale premierului.
”Dezaprobăm încercările de atragere a instituţiei în jocurile politice. Nici un mijloc de presiune publică şi nici indicaţii venite dinspre clasa politică nu îi vor determina pe procurori să acţioneze altfel decât în cadrul strict reglementat de lege (…) Urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă („in rem”), respectiv abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat. Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzaţii împotriva unei/unor persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului procesual care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs ori dacă nu s-a produs vreo faptă ce ar intra sub incidenţă penală”, au transmis reprezentanții DNA.
Deși figura printre semnatarii memorandumului care aproba achiziția a încă 40 de milioane de doze de vaccin, Florin Cîțu afirma în aprilie 2022, că el nu a avut nicio atribuție în comanda și achiziția de vaccinuri anti-COVID.
Mai mult, fostul premier i-a sfidat pe procurorii de caz și implicit pe românii pe banii cărora s-a făcut această risipă colosală și le-a cerut să o ancheteze pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Nu îmi dau seama unde este semnătura premierului, când comanda a fost făcută de Ministerul Sănătății și plata este făcută de Ministerul Finanțelor. Ministerul Sănătății putea să spună oricând că nu vrea să dea comanda, Ministerul Finanțelor că nu vrea să plătescă (…) E adevărat, putem să o anchetăm pe Ursula (von der Leyen – n.r.), să vedem ce a avut în cap când a făcut acest contract pentru toată Uniunea Europeană. Lucrurile acestea se pot face, bineînțeles că instituțiile statului pot face asta”, a declarat Florin Cîțu.
Manevrele prin care Florin Cîțu și-a numit oamenii de partid în funcții publice cheie chiar și după ce a fost demis
Din cazierul politic al lui Florn Cîțu nu puteau să lipsească numirile oamenilor de partid în funcții publice cheie. Deși pe data de 5 octombrie 2021, a fost demis din funcția de premier, Florin Cîțu care timp de o lună a încercat să se țină și cu dinții de fotoliul său de la Palatul Victoria, și-a numit oameni loiali în consiliile de administrație ale companiilor publice.
De exemplu, pe data 27 octombrie 2021, Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor în guvernul lui Emil Boc, a fost numită membru în Consiliul de Administrație al Tarom. După căderea Guvernului Boc, aceasta nu a mai ocupat funcții politice importante asta până să intervină premierul demis Florin Cîțu.
Ca să nu se simtă singură în Consiliul de Administrație al Tarom, alături de Anca Boagiu, a fost numită și Iuliana Cristina Bârcă, fost consilier local PNL la Sectorul 1 și apropiată a lui Florin Cîțu. Datorită ”mărinimiei” de care a dat dovadă Florin Cîțu, cele două doamne primeau un salariu de 12.500 de lei pe lună.
În aceiași zi, premierul demis a numit-o în funcția de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naționale de Mediu pe Marioara Artemis Gătej, o altă apropiată a sa, care timp de 12 ani a condus Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Galați. Numirea acesteia în fruntea Gărzii de Mediu a fost orchestrată de Florin Cîțu, la scurt timp după ce l-a demis din funcție pe Octavian Berceanu.
Însă maratonul numirilor în funcții publice pe salarii de nababi a oamenilor de partid ai lui Florin Cîțu nu s-a oprit aici. Pe 4 noiembrie 2021, premierul demis l-a numit în funcția de secretar de stat la ministerul Justiției pe George Cătălin Șerban, fost judecător la Călărași, care și-a cumulat pensia specială cu salariul de demnitar, ajungând să câștige lunar suma de 42.000 de lei, adică aproximativ 8.000 de euro pe lună.
Florin Cîțu a împrumutat în numele statului român 1.102 de euro pe secundă
Florin Cîțu a început să sape economia României încă din 2020, la scurt timp după ce a fost numit în funcția de ministru de Finanțe și a început să ia o serie de decizii controversate.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe, ministrul Florin Cîțu a contractat în cursul anului 2020 împrumuturi de 91,4 miliarde de lei de pe piața internă.
De pe piața externă același Florin Cîțu a împrumutat 12,8 miliarde de euro și 3,3 miliarde de dolari. Valoarea cumulată a împrumuturilor a fost de 167,3 miliarde de lei, ceea ce însemna 15,8% din PIB.
Astfel, Florin Cîțu a îndatorat România cu peste 457 de milioane de lei pe zi, adică în jur de 19 milioane de lei pe oră. Ceea ce înseamnă 5.290 lei în fiecare secundă, echivalentul a 1.102 euro.
Acuzat de opoziție de proasta gestiune a finanțelor țării, Florin Cîțu a afirmat că un stat precum România trebuie să se împumute pentru a sigura salariile și pensiile românilor.
”Veniturile au fost supraestimate în 2019 şi am rămas fără bani în ultimele două luni. O ţară că România, cu deficit bugetar, trebuie să se împrumute”, a explicat Florin Cîțu.
Doar pentru creșterea pensiilor din septembrie 2020, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu a împrumutat suma de 3 miliarde de euro de pe piața externă, asta după ce în prima lună a aceluiași an a luat un credit de 4 miliare de euro.
Cîțu și-a justificat aceste împrumuturi nesăbuite dând în fosta guvernare pe care o acuza de proasta gestiune a finanțelor țării ce au dus la adâncirea deficitului bugetar și nu și-a asumat o clipă vina în adâncirea datoriilor externe ale României.
Florin Cîțu, lupul deghizat în oaie
În ciuda tuturor bolșevismelor făcute în perioada în care a deținut funcția de premier al României, groparul Florin Cîțu, care mai nou a luat chipul blând al unei oi a dat dovadă de un tupeu incredibil atunci când a lansat mai multe acuzații nefondate la adresa actualei guvernări.
Deși știe că România este în aceste momente îngropată în datorii, iar unul dintre cei care au pus ultima lopată de pământ peste ea este chiar el, Cîțu a afirmat că draftul de ordonanţă privind noile măsuri fiscale, care încă nu a fost finalizat și prin care Guvernul speră va reuși să reducă cheltuielile bugetare, este de un comunism feroce.
”Nu prea ai cuvinte cum să explici o astfel de ordonanţă pe care am văzut-o şi am confirmări că este reală, s-a lucrat la ea, în Ministerul Finanţelor, deci este un lucru real, ceea ce iarăşi mă surprinde, şi aş vrea să spun de la început că nu ştiu cum celor care au scris o astfel de ordonanţă nu le-a fost ruşine, nu le-a fost jenă, pentru că este o ordonanţă împotriva oamenilor care muncesc de dimineaţa până seara să le plătească lor salariile. Iar cei care au scris această ordonanţă nu au avut un pic de jenă, de ruşine faţă de aceşti oameni să scrie aceste lucruri acolo, pentru că este de un… nu de un socialism, de un comunism feroce”, a afirmat Florin Cîţu.
Aceste afirmații sunt făcute de același Florin Cîțu, care în 2021 împrumuta bani pe bandă rulantă, în contul României și a românilor tot mai împovărați de sărăcie și care nu a schițat niciun gest în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar sau atragerea la bugetul de stat a unor noi venituri.