Creşterea economică nu pare să se reflecte în bunăstarea românilor. Veniturile totale ale populaţiei,calculate la nivelul gospodăriilor, au scăzut în acest an faţă de 2013 şi 2012. Dacă luăm în calcul şi inflaţia, experţii vorbesc de un adevărat record negativ în perioada post-criză.
Potrivit unei analize realizată de compania de business information şi credit risk management KeysFin pe baza datelor INS, venitul mediu al unei gospodării a fost în primul trimestru din acest an de 2477 lei, în scădere cu 44 de lei faţă de perioada similară din anul precedent (2521 lei), dar şi faţă de T1 2012 (2480 lei).
“Luând în calcul inflația, cu cei 2477 lei câştigați în 2014 putem cumpăra aceeaşi cantitate de bunuri şi servicii pe care ne-o puteam permite în anul 2008 cu 1880 lei. Adică venitul real mediu/gospodărie este acum mai mic cu 6% decât în anul 2008”, afirmă expertul Bogdan Glăvan.
Statistica realizată de KeysFin mai arată că, în timp ce veniturile românilor au scăzut, cheltuielile au crescut odată cu scumpirile, de la 780 de lei/persoană în T1 2012 la 809 lei în T1 2013 şi 834 lei/persoană în primele trei luni din 2014.
Pe ansamblu, în T1 2014, cheltuielile totale ale românilor (2226 lei) au fost mai mici decât în T1 2013 (2312 lei) şi s-au situat aproape de nivelul din T1 2012 (2245 lei). Dovadă că românii şi-au redus consumul.
SALARIILE SE DUC PE MÂNCARE ŞI ÎNTREŢINERE
Datele statistice, prezentate de KeysFin, arată că românii cheltuie aproape 90 la sută din venituri pe mâncare şi facturi (utilităţi, carburanţi şi taxe&impozite datorate statului).
Cu mâncarea, românii cheltuie lunar 40% din venituri, situaţie constantă din 2010 până în prezent. În privinţa utilităţilor, cheltuielile au crescut pe fondul scumpirii carburanţilor, energiei şi gazelor, de la 18,7% în T1 2010 la 19,3% în T1 2014.
În condiţiile în care marea majoritate a populaţiei dă aproape toţi banii pe mâncare şi întreţinere, doar puţini mai sunt cei care pot să economisească.
“Există în continuare o discrepanţă uriaşă între cheltuieli şi economisire. Cum nici în consum nu se vede o evoluţie semnificativă, rezultă că, dincolo de statisticile privind creşterea economică, populaţia nu resimte încă această evoluţie pozitivă”, afirmă experţii KeysFin.
La nivel statistic, potrivit datelor BNR, depozitele populaţiei au crescut la nivelul lunii mai la 130,5 mld.lei, de la 124,81 mld.lei (mai 2013).
Statistica mai arată că marea majoritate a românilor nici nu visează la o nouă locuinţă.
Dovadă, potrivit datelor INS, cheltuielile alocate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,2%).
CUM VOR EVOLUA SALARIILE
Următorii ani nu vin cu veşti prea bune în privinţa veniturilor românilor. Comisia Naţională de Prognoză estimează că până în 2017, salariul mediu net va creşte cu numai 200 de lei (45 euro) faţă de 2014, de la 1660 lei la 1860 lei.
Aceasta creştere salarială nu va insemna aproape nimic, dacă luăm în calcul evoluţia preţurilor. Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză, creşterea cumulată a preţurilor de consum va fi, în următorii trei ani, de peste 12%.
Datele din prognoza CNP trebuie luate, bineînţeles, cu rezervele de rigoare. În ultimii ani, acestea au suferit numeroase modificări, criza economică spulberând cele mai optimiste prognoze, date în 2008.
Potrivit experţilor KeysFin, chiar şi luând în calcul o marjă de eroare generoasă, evoluţia economiei şi, implicit, a câştigurilor românilor, se anunţă a fi una temperată.
Prognozele FMI dar şi ale altor instituţii străine estimează că România va rămâne cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană cel puţin in acest deceniu, dacă nu până în 2025. În 2017, nivelul mediu de trai al României va fi de 44% din media Uniunii Europene, faţă de 50% în cazul Bulgariei, afirmă FMI.
Potrivit datelor UE, în prezent rata riscului de sărăcie în randul persoanelor care lucreaza este de 17,3% în România, cea mai mare din Uniunea Europeană, în timp ce in Republica Cehă şi Finlanda, acelaşi indicator este de doar 3,7%.