Curtea Constituțională a decis că modalitatea de desemnare a completurilor de judecată la toate instanțele din țară respectă legea fundamentală, după ce a respins sesizarea pe această temă făcută de Avocatul Poporului în 2019. Decizia ar fi fost luată cu unanimitate de voturi după ședința din această dimineață de la CCR.

Curtea Constituţională CCR a României a respins, marţi, ca neîntemeiată, sesizarea Avocatului Poporului cu privire la constituirea completurilor de judecată.

Potrivit ordinii de zi a şedinţei, judecătorii constituţionali au dezbătut sesizarea Avocatului Poporului asupra mai multor dispoziţii din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Avocatul Poporului spunea în sesizare că dispoziţiile criticate aduc atingere mai multor prevederi din Constituţie.

„Examinând prevederile legale invocate, care stabilesc atribuţia colegiilor de conducere (al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al celorlalte instanţe de judecată) de a reglementa compunerea completurilor de judecată, prin raportare la considerentele Deciziilor nr. 68512018 şi nr. 41712019 ale Curţii Constituţionale, constatăm că acestea contravin prevederilor art. 2l alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanţei judecătoreşti, a art. 73 alin. (3) lit.l) teza a II-a şi art. 126 alin. ( I ) şi alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora «organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi», respectiv «Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege», iar «Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică», precum şi celor ale art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale”, se arăta în sesizare.

Întrucât actul astfel adoptat este unul administrativ, conţinutul său nu poate viza aplicarea şi interpretarea legii de procedură. „Or, modul de desemnare a membrilor completurilor ţine tocmai de aplicarea normelor procedurale. Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu poate prelua atribuţii jurisdicţionale din chiar sfera de competenţă primară a puterii judecătoreşti”, susţinea Avocatul Poporului.


Citeste si...
Curtea Constituţională a admis sesizarea PSD legată de desemnarea lui Orban în funcţia de Prim-ministru