“Viitor de viță veche”, partea a II-a. În dealurile Silvaniei, zeci de mii de sticle cu vinul spumant sunt ținute la maturat, într-o cramă săpată în rocă vulcanică în urmă cu 200 de ani, un loc unde spumantul se face după metoda tradițională din Franța.
Iar în nord vestul țării descoperim insula cristalină, un podiș unde pământul și clima sunt perfecte pentru strugurii din care se fac spumante. Ținutul a început să atragă atenția investitorilor străini.
România este o nouă lume nouă, dar cu rădăcini foarte vechi. Vinul spumant românesc, la mare căutare în străinătate
În dealul din Șimleul Silvaniei, într-un labirint săpat în rocă vulcanică, Delian Drăgan este administratorul unei crame. Lucrările începute în secolul al XVIII-lea au fost extinse în anii ’70 de regimul comunist.
Dealul oferă o umiditate și o temperatură constantă de 12 grade. Aceste condiții dau naștere unui soi de mucegai nobil unic acestui loc și crează un microclimat perfect pentru fermentarea vinului spumant.
Crama a avut perioada ei de glorie în anii ’80. După Revoluție au urmat privatizarea și o serie de proprietari, în urmă cărora locul încărcat de istorie și potențial era cât pe ce să fie pierdut.
Actualii acționari vor să repună crama pe harta internațională.
Dacă am fi în Franța, pe sticle ar scrie șampanie. Denumirea este însă protejată așa că oricine produce în afara Hexagonului are voie să treacă pe sticlă doar metoda tradițională.
Perlajul, sau bulele,se formează în interiorul sticlei cu ajutorul unei drojdii special selecționate. Apoi urmeaza procesul de limpezire. O tehnologie inventata în Franța de văduva Cliqot și ținută mult timp secret.
Crama este acum în renovare. Clădirile vechi vor fi aduse din nou la lumină și transformate în obiective turistice.
Delian Drăgan, administrator cramă: “Ne aflăm într-o clădire construită în jurul anului 1600. A fost construită de o familie de evrei. Aici va fi un obiectiv turistic, un magazin de prezentare pentru vinuri”.
Vinul spumant este încă un segment de nișă în România, însă producția s-a triplat în ultimii cinci ani, semn că potențialul e mare.
La 20 de kilometri de Șimleul Silvaniei, la Carastelec, după îndelungi căuturi, câțiva investitori maghiari din celebra regiune Tokai au ales aceste dealurile de aici următoarea lor investiție.
Balazs Ilonczai, director marketing cramă: “Suntem o cramă care de la bun început a fost gândită și proiectată pentru a fi cramă de spumante. Zona a fost special aleasă pentru așa ceva, pentru că are niște caracteristici care sunt extrem de importante când vine vorba de a producere spumante. Climatul este unul mai răcoros”.
Edit, Csaba și Balazs administrează crama din România, așezată în mijlocul unui amfiteatru de viță de vie.
Edit Wilma Leitersdorfer, administrator cramă: “Avem vinuri bune, avem vinificatori foarte ok, avem un potential si mai bun, sa zic asa, de aceea vin o multumit de investitori straini din italia, din Franta , ca sa valorifice acest potential de terroir ce avem”.
Terroire-ul este denumirea în franceză a solului pentru vie. În 2018 la concursul internațional de la Londra, cu ajutorul acestui sol, au primit medalia mondială pentru cel mai promițător sumpant din lume.
Balazs Ilonczai, director marketing cramă: “Vă imaginați, această enciclopedie se reface odată la cinci ani încât și lumea asta efervescentă în vinificație e atât de schimbătoare încât autorii trebuie în cinci ani să viziteze întreaga lume și să deguste de peste tot”.
Edit Wilma Leitersdorfer, administrator cramă: “O steluță înseamnă wines well above average quality, două steluțe extraordinary exceptional și trei near perfect și noi am primit două jumate”.
Edit Wilma Leitersdorfer, administrator cramă: ″În pauza de la eveniment mi-au zis: ‘Bine, cine-i vinificatorul, vreau să mă întâlnesc cu el. Aveți consultant, cum atți facut asta?’”.
Vinificatorul nu este francez, italian sau american ci român.
Csaba a absolvit facultatea de horticultură la Mureș, iar la momentul concursului era cel mai tânăr vinificator din România.
An de an, Csaba merge în regiunea Champagne din Franța pentru a învăța de la cel mai buni. Iar în fiecare toamnă un specialist din Franța vine în România să îi dea sfaturi despre vinuri , soiuri și cum să le amestece.
La scurt timp după medalia de la Londra, un restaurant cu două stele Michelin din Budapestea le-a introdus vinul pe meniu. Și au început să fie căutați pentru export.
Balazs Ilonczai, director marketing cramă: “Noi mai exportăm în Austria. În Viena lucrăm cu un restaurant. În Amsterdam…”.
Reporter: “Cum au auzit oamenii ăștia de voi?”.
Balazs Ilonczai, director marketing cramă: “Sincer, concursul a fost unul dintre loviturile mari date de noi. Ne știu de acolo, au încredere în acea listă și se uită din an în an. După prima medalie de aur pe care am câștigat-o în primele două săptămâni am primit 50 de e-mail-uri pentru noi colaborari din Spania, din Italia, din Norvegia, de peste tot de pe unde vă puteți imagina”.
România are 12 zone cu indicație geografică protejată pentru vinul spumant. Iar în interiorul acestora se află alte 32 de regiuni cu denumire de origine controlată. Sunt zone recunoscute la nivel european pentru soluri, soiuri și o tradție îndelungată în producția vinului.